Rep.: - Am în faţă o publicaţie, o publicaţie editată de Consiliul Local şi Primăria municipiului Bistriţa. Am trecut uşor de la vechii locuitori ai Bistriţei la  actualii locuitori şi Primăria care se ocupă de toate aceste manifestări, se ocupă şi de viitorul locuitorilor acestui municipiu şi, iată că, Centrul Comunitar pentru Tineret şi-a redeschis porţile şi a fost reabilitat şi modernizat cu fonduri europene. V-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre acest Centru Comunitar şi despre planurile de viitor pe care le aveţi, pentru că tineretul e viitorul nostru.

            Am vrea, totodată, să faceţi referiri şi la alte proiecte europene.

            Ovidiu Creţu: - Noi, cei care suntem în administraţie în această perioadă, mă refer la primar, la consiliile locale, avem un mare noroc că există posibilitatea atragerii fondurilor europene. Şi Bistriţa şi-a făcut din atragerea fondurilor europene o ţintă pe care o urmăreşte cu toate forţele posibile. Am adus mulţi bani europeni în Bistriţa, bani cu care am reuşit să schimbăm multe lucruri în oraş. Aţi dat exemplu Centrul Comunitar pentru Tineret. Noi îi spunem, pe scurt, CETIN, dar acesta este unul dintre cele 15 proiecte care s-au realizat în Bistriţa cu bani europeni. Un altul este Centrul  Naţional de Informare Turistică, care este foarte modern şi este singurul din România care are o astfel de prezentare, cu machetă şi toate celelalte. Am reabilitat centrul istoric pe axele pasajelor. Bistriţa, pentru cei care nu ştiu, are o formă alungită de-a lungul râului Bistriţa, arterele rutiere sunt longitudinale, iar în perioada când era înconjurată de un zid de cetate, existau nişte străduţe foarte înguste, astfel încât luptătorii să poată trece dintr-o parte în alta a zidurilor. Aceste pasaje, 17 la număr, le-am reabilitat pe un proiect cu finanţare europeană, aproape 10 milioane de euro. Ele sunt cu piatră naturală, cu ornamente din fontă, cu lumini în pardoseală, cu refacerea zidurilor, cu refacerea a două pieţe importante – Piaţa Dominicană şi Piaţa Diligenţilor sau Pieţişorul, cum îi spune în Bistriţa.

            De asemenea, tot pe fonduri europene, am făcut un parc industrial de 32 de hectare, care în acest moment este în curs de vânzare sau de închiriere a terenurilor.

            Un alt obiectiv realizat tot pe fonduri europene este Parcul municipal, un loc foarte îndrăgit de bistriţeni, care se temeau la început, când discutam de proiect, că o să se distrugă. După ce au văzut ceea ce am realizat acolo au fost încântaţi cetăţenii, şi eu, personal, am primit foarte-foarte multe felicitări.

            Tot pe fonduri europene am reabilitat termic circa 2300 de apartamente. Nu numai că am reabilitat apartamentele, dar am şi schimbat tenta şi culoarea gri a oraşului în culori vesele, care să ne placă, care să ne facă să zâmbim. De asemenea, tot pe fonduri europene am reuşit să reabilităm 11 şcoli din Bistriţa, inclusiv două clădiri istorice ale Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”. Am realizat, tot pe fonduri europene, o pădure-parc. Era prima la ora respectivă din România, pădurea-parc Schullerwald. La noi multe au denumiri săseşti, pentru că am dorit să păstrăm aceste denumiri şi datorită faptului că noi, locuitorii de astăzi, ne simţim urmaşii spirituali ai saşilor care au construit Bistriţa şi care ne-au lăsat monumente minunate, dar care ne-au lăsat şi un spirit ardelenesc de gospodari, de hărnicie, de muncă. Tocmai pentru a onora memoria oraşului Bistriţa, a celor care au construit în timp Bistriţa, păstrăm denumiri precum Schullerwald sau Heidenfeld, o locaţie în apropierea oraşului.

            Palatul Culturii din Bistriţa, o clădire care a fost a Asociaţiei Meşterilor saşi, bineînţeles, în urmă cu vreo 140 de ani, „Gewerbeverein” se numea, a fost reabilitată complet cu fonduri europene, acum poartă numele de Palatul Culturii peste că este într-adevăr un palat. Singurul lucru pe care l-am făcut în perioada de finanţare 2007-2013-2015. Şi lucrăm la ora actuală la proiecte pentru a folosi bani europeni în continuare pentru perioada care urmează. Şi avem în pregătire, în Complexul Wonderland, realizarea unui Aquaparc modern, cu tobogane şi bazine, cu tot ce trebuie, pe lângă pârtia de schi care este în lucru şi care se va finaliza în această vară, vom continua reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, cu un ritm de 1000 de apartamente pe an. Avem în program, tot pe fonduri europene, pentru momentul când se vor deschide axele, opt şcoli mari din municipiu, şcoli generale şi licee profesionale. Apoi, centrul istoric, care este punctul principal de atracţie pentru turism, ca continua cu câteva elemente foarte importante: finalizarea Bisericii Evanghelice şi transformarea interiorului, bineînţeles, îşi va păstra în continuare rolul de biserică, dar în interior vom avea o expoziţie de mobilă bisericească. În această biserică s-a adunat mobilierul şi de la mănăstirea dominicană, care actualmente nu mai este, şi de la cea franciscană. Apoi, Piaţa Centrală din jurul bisericii va fi transformată într-o piaţă de tipul celor de la Sibiu sau Braşov, cu piatră naturală. Vom elimina o parte din verdeaţa care este în exces şi vom avea o piaţă medievală. În zona Gării dorim să construim un centru intermodal, astfel încât trenul, transportul public intern şi transportul public extern oraşului să se întâlnească într-un singur punct şi să facă schimbul de călători. La ora actuală, autocarele mari care vin parcurg tot oraşul. Nu este normal, trebuie să vină pe varianta ocolitoare, pe centură, să oprească în acest centru intermodal, călătorii vor fi preluaţi de transportul public intern sau vor putea să meargă cu trenul în alte zone.

            Piaţa agroalimentară Decebal este o alt proiect interesant. O vom amenaja şi vom muta una dintre pieţele care sunt industriale, piaţa din Calea Moldovei, pentru că acolo sunt deja firme interesate să construiască un centru comercial mare, un cartier comercial, un mall. De asemenea, vom construit, pe fonduri europene, o linie verde de transport public. Am fi dorit să fie o linie de tramvai, însă este foarte scump, peste 100 milioane euro şi Bistriţa nu poate face faţă şi nu poate atrage aceşti bani. Şi atunci am mers pe varianta unor autobuze electrice, care să nu polueze deloc şi care să vină în zona centrală a oraşului, pentru că degeaba ai un oraş frumos dacă-l poluezi cu maşinile. Dacă sunt maşinile parcate aici, nu se vede. Dacă elimini maşinile trebuie să le creezi oamenilor un mijloc de a veni în centrul oraşului, pentru că altfel nu o să vină pe jos. Acest lucru va fi rezolvat cu această linie verde, care va circula din localitatea componentă Unirea până în Viişoara.

            Mai avem un program frumos de piste de biciclete care vor intra pe finanţare în perioada care urmează, pentru că bicicleta este un mijloc de transport care începe să aibă foarte mulţi adepţi în municipiul Bistriţa, ca de altfel în toată ţara. Vrem să-i sprijinim, să-i încurajăm, o dată pentru bicicleta utilitară, piste în oraş pentru cei care doresc să meargă la servici sau la cumpărături să folosească bicicleta, vreo 25 km, şi circa 20 km de piste de biciclete pentru agrement, în afara oraşului, pentru cie care doresc să meargă prin păduri, pe malul râului, vor avea condiţii corespunzătoare.

            Sunt câteva proiecte pe care le-am numit, sigur, mai sunt şi altele. Una dintre ţintele foarte importante este modernizarea şi asfaltarea străzilor nou create. Bistriţa s-a dezvoltat foarte mult, fără să crească în înălţime, ci s-a extins între zonele dintre municipiu şi localităţile componente. Mii se case noi făcute  de cetăţenii din Bistriţa, uneori cu meşteri populari de prin satele noastre, case frumoase, suntem mândri de ele, dar pe străzi nu este asfalt, uneori nu este apă şi canalizare. Sigur că am discutat cu furnizorii de utilităţi să ducă apa, canal, gazul şi energia, iar partea noastră este asfaltarea. În ultimii cinci ani am asfaltat circa 30 de astfel de străzi de pământ, iar ritmul în continuare vrem să asfaltăm circa 10 străzi. Este un obiect major, care este urmărit cu atenţie de noi, pentru că este dorinţa primordială a locuitorilor din Bistriţa să aibă acasă la ei condiţii civilizate.

Alecu Marciuc şi Răzvan Emilescu

Radio România Internaţional