Cultură
În publicația „Săptămâna”, „gazetă economică-culturală a orașelor Bistrița și Năsăud” (an. I, nr. 12, din 16 iunie 1928), ce apărea la Bistrița, pe prima pagină citim articolul „9 Iunie 1848”, semnat de Ștefan Lupu, din care aflăm că „În ziua de 9 Iunie a. c. s’au împlinit 80 de ani dela începutul mișcării de autodeterminare în Muntenia”, când „un grup de tineri între cari făceau parte I. Eliade Rădulescu, Nicu Bălcescu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, C. A. Rosseti, Dumitru și Ion C. Brăteanu, C.
Miercuri, 24 iunie, ora 17, la Casino (Centrul de Cultură urbană din Parcul „Simion Bărnuțiu” - Parcul Mare)
Cuvinte de deschidere: Irina Petraș, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu
Rondul de gală – recitalul poeților invitați.
Cenaclul literar-artistic din Ungheni, Republica Moldova
În vremuri în care graba pare să fi devenit măsura tuturor lucrurilor, iar rădăcinile sunt adesea uitate în favoarea clipei trecătoare, există oameni care aleg să păstreze vie memoria locurilor și a neamului prin puterea cuvântului. Un astfel de loc al rezistenței spirituale am descoperit la Ungheni, în Republica Moldova, sub numele simplu și emoționant de „Suflet de Poet”.
După lectura romanului „În Siberii de gheață”, apărut la Editura Solon din Bistrița, am simțit nevoia să caut și alte volume ale scriitoarei Rodica Fercana. Curiozitatea cititorului s-a transformat repede în convingerea că tema marilor încercări ale destinului, a suferinței și a puterii de a supraviețui reprezintă una dintre direcțiile fundamentale ale creației sale.
Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare, se spune sintetic și proverbial în capitolul 81 a cărții "Tao Te King" care înseamnă "Cartea Căii şi a Virtuţii Supremului Adevăr" un text fundamental atribuit lui Lao-Tze marele înțelept chinez care a lăsat în urmă și multe vorbe proverbiale.
Editorialul gazetei „Săptămâna” (an. I, nr. 11, din 9 iunie 1928), ce apărea la Bistrița, este semnat de prof. Ștefan Lupu și se intitulează „Comemorarea regelui Ferdinand”, în care arată, printre altele, că sub regele Ferdinand „teritoriul statului român, cuprins între Prut, Dunăre și Carpați s-a mărit prin întregirea hotarelor în 1918”, făcându-se „Unirea cea mare a neamului românesc”. „Țărănimea a primit pământ, […], regele Ferdinand, alăturându-se astfel de figura atât de populară a lui Vodă Cuza”. La rândul său, prof. Nicolae Stancu scrie despre personalitatea lui Nicolae Iorga.
Articolele de fond din periodicul „Săptămâna” (an. I, nr. 10, din 2 iunie 1928), ce apărea în Bistrița, se intitulează „Ziua mamelor”, semnat de prof. Ștefan Lupu, iar celălalt, „La Rusalii”, este scris de preotul Gavril Bichigean. În continuare, prof. Nicolae Stancu scrie despre „Procesul memorandumului”, din 25 mai 1894. La pagina 3, prof. L. Greabu publică articolul „Gânduri de Rusalii”.
Dacă nu aș auzi foșnetul nerăbdării tale în așteptarea a încă unui val/voal de cuvinte, țesut cu pricepere, cu migală, cu farmec creator, dacă nu aș simți dulcea ta neliniște, domolită de vârsta înțelegerii, dacă nu aș intra în haina Penelopei, numai de noi știută, așteptând un Ulise flămând de cuvânt, n-aș scrie constant, ritualic, existențial, inspirat, atât de sincer, Cititorule!
În Ținutul Năsăudului, Ioan și Lucreția Mititean sunt cunoscuți nu numai ca dascăli de excepție, care și-au îndeplinit misiunea de adevărați încălzitori de suflete, ci și doi șlefuitori de cuvinte ce și-au înmuiat condeiul în cerneala sufletului, pentru a reda bogăția și frumusețea actului cultural din această zonă. Nu cred că este necesară o prezentare biografică oarecare, pentru că, despre ei vorbesc cel mai bine cărțile pe care le-au scris și în care se reflectă bunătatea și înțelepciunea cuvântului.
Actualitate