Primesc din Canada, de la prietena Doina Popa, o ştire emoţionantă: miercuri după- masă a avut loc la Catedrala Ortodoxă din Windsor (Toronto) o faptă umanitară în vederea strângerii de fonduri pentru o româncă grav bolnavă.

Acest act a adunat atâta românime (sunt câteva mii de suflete acolo), încât o parte n-a avut loc în biserică şi în sala de la demisol, ci doar afară, în jurul statuii lui Eminescu.

„Incredibil – îmi spune ea – cât de solidari au fost în această situaţie de compasiune şi suport material ! În faţa suferinţelor oamenii devin mai calzi, mai… oameni, aceasta şi dat fiind că trăiesc pe meleaguri străine.”

Mă gândesc că şi pentru comunitatea aceea din Windsor există starea „la noi”.