Deputatul Robert Sighiartău, membru în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, susţine că îngrijorările PNL cu privire la construcţia bugetară pentru 2017 au fost confirmate şi de reprezentanţii FMI şi şeful Misiunii FMI în România, Reza Baqir. Parlamentarul liberal crede că o dezvoltare economică sustenabilă se bazează pe investiţii, iar creşterile salariale din zona bugetară pun presiune pe mediul privat.

         „În cadrul Comisiei am avut discuţii cu domnii de la FMI, în care s-au prezentat anumite lucruri. Pe lângă faptul că domnul Baqir a lăudat progresul României privind lupta împotriva corupţiei, dar şi felul în care România a reuşit să se comporte din punct de vedere economic după acea criză din 2009, domnul Reza Baqir a înaintat câteva îngrijorări cu care şi noi, Partidul Naţional Liberal, am venit acum câteva luni la întocmirea bugetului de stat. Dacă ne uităm pe balanţele economice, o să vedem că într-adevăr consumul a crescut în România, dar, din păcate, investiţiile sunt aproape de zero, adică nu sunt semnificative. (...) Eu spun, ca şi PNL, că o economie puternică se bazează pe investiţii, o dezvoltare economică sustenabilă, sănătoasă a unui stat se bazează pe investiţii”, a declarat deputatul Sighiartău, în cadrul unei conferinţe de presă.

         Potrivit acestuia, România are nevoie de creşterea salariilor, în administraţie, în rândul funcţionarilor publici, dar salariile ar trebui corelate cu productivitatea muncii, aşa cum se întâmplă în mediul privat. „În momentul în care noi creştem salariile în administraţia publică, dar nu le corelăm cu cele din mediul privat, riscăm să punem presiune pe mediul privat, aşa cum s-a întâmplat în anii 2008, riscăm să rămânem în mediul privat fără forţă de muncă. De aceea, este foarte felul în care Guvernul României va veni cu legea salarizării unice în sistemul bugetar”, a adăugat parlamentarul PNL, menţionând că România riscă să depăşească deficitul asumat de 3%.

         Deputatul Robert Sighiartău a criticat şi faptul că Guvernul PSD „ia bani de la investiţii şi îi alocă cheltuielilor cu salariile”, un astfel de exemplu fiind majorările salariale acordate funcţionarilor din administraţia publică – cu excepţia primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor CJ – fără a se aloca şi resursele necesare. „În momentul în care s-au repartizat banii către administraţiile locale, nu s-au prevăzut acei 20% pentru creşterea salariilor. Foarte mulţi bani pe care primarii îi aveau din anul anterior, pentru anumite investiţii, vor trebui să-i aloce pentru creşterile salariale”, a concluzionat acesta.