"Istorie furată" - un monument de carte
EDUARD CĂLINESCU

Vineri, 15 martie, a avut loc la Centrul Cultural Municipal Bistriţa, în colaborare cu Societatea Scriitorilor "Conexiuni", lansarea de carte: Cornel Bîrsan, "Istorie furată - Cronică românească de istorie veche", Editura Karuna, 2013, un eveniment deosebit, scriitoricesc şi editorial, pentu că nu se nasc în fiecare zi cărţi de aproape 1 000 de pagini, adevărate tratate de interpretare a istoriei.

Amfitrion şi moderator al întâlnirii literare a fost profesorul şi scriitorul Dorel Cosma, iar despre carte a vorbit preotul Nicolae Feier, un cunoscător al tradiţiilor şi al existenţei românilor în Transilvania.

Cartea se înscrie în curentul de regândire a istoriei, altfel decât am fost obişnuiţi. Inginer de profesie, Cornel Bîrsan se dedică studiului izvoarelor, care atestă vechimea dacilor şi a geţilor în teritoriul bine cunoscut. Într-o cheie personală, autorul prezintă o desfăşurare greu de urmărit, de la anul 2 000 000 î.e.n. şi până la 1 400 e.n. La pagina 753, se vorbeşte despre fenomenul numit "furtul istoriei", justificând oarecum şi titlul cărţii, atât de direct exprimat. Ar fi vorba despre lucrarea "Getica", o istorie scrisă de episcopul Iordanes, în care se aminteşte de migraţia goţilor la nord de Dunăre, de participarea acestora împreună cu dacii la invazia romană, de mitologia de sorginte dacică, ce va fi adoptată în Danemarca şi Suedia, şi despre Zalmoxe, considerat a fi un mare filosof. Toate aceste exprimări, credibile până la un punct, unduiesc în cuprinsul cărţii printre pagini de alcătuire a arborelui genealogic al familiei Bîrsan, cu trimiteri la toposul Bârsana, se amestecă în vraja unor poveşti despre lupi şi oameni, culese din Ţara Maramureşului, oferind o lectură fără sincope, într-un firesc narativ, specific unor cărţi de asemenea factură.

"Istorie furată - Cronică românească de istorie veche" este o carte cât/ ca o istorie: pe cât de vastă, pe atât de incertă.