Astăzi, 1 Decembrie, Ziua Națională a Țării noastre, soarele răsare de la București, de la Alba Iulia și din toate inimile de români. Credința noastră creștină strămoșească, altruismul, curajul și onestitatea noastră ne-au făcut să ne înrădăcinăm pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Prima caracteristică esențială a neamului românesc este înrădăcinarea în spațiul propriu.

          Poporul nostru, cu ajutorul literaturii bizantine, a primit o educație privind un umanism echilibrat, de control asupra pasiunilor unilaterale, control fără de care omul nu-și poate pune în valoare toate potențele naturii sale, adică integrala sa umanitate. O puternică trăsătură definitorie și cuprinzătoare a neamului nostru este armonia.

          Mulțumim cu adâncă Recunoștință tuturor celor care, într-un fel sau altul, au pus umărul la înfăptuirea României Mari, unii dându-și viața pentru ca noi să putem sărbători astăzi Marea Unire din anul 1918. Personal mulțumesc bunicului meu, învățătorul Constantin Popescu, care a luptat efectiv în tranșee în Primul Război Mondial, cu gradul de căpitan, în anumite momente sub directa comandă a mareșalului Averescu, bunicul întorcându-se acasă cu două înalte decorații de Război, sub semnătura Regelui, dar și cu o serioasă gropiță în centrul frunții, ca semn al războiului.

          Mulțumim tuturor Inimilor Românești! Mulțumim România! Trăiască România Mare, Liberă, Independentă, Prosperă  șu Creștină!

                                                                   Dan Popescu