Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului a fost marcată la Bistriţa printr-o suită de evenimente menite să ne readucă aminte de un capitol întunecat al istoriei, care a adus suferinţă pentru milioane de oameni din întreaga lume, din ţara noastră, din Bistriţa-Năsăud şi comunitatea bistriţeană de la acele vremuri.  

În 10 octombrie, victimele Holocaustului au fost omagiate, prin evenimente organizate de Comitetul de conducere al Comunităţii Evreilor din Bistriţa, preşedinte Iosif Valter, secretar Natalia Ţigăuan. Marţi seara, Sinagoga Bistriţa a găzduit un spectacol dedicat acestor Zile de comemorare ale Holocaustului, pe scenă urcând soprana Daniela Păcurar, Lucian Duşa – pian şi Claudiu Hontilă – vioară.

         Miercuri, la Monumentul Memorialul Vieții şi la Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii din Bistriţa, au fost clipe emoţionante, mesajele de omagiere fiind însoţite de coroane de flori.

 Moshe Marcel Bash, născut la Bistriţa, dar care a emigrat în Israel în anii 60, a revenit „acasă” alături de soţie, copii, nepoţi, nu mai puţin de 18 membri ai familiei sale. Domnul Marcel Bash este promotor al relaţiilor dintre oraşul din care a emigrat – Bistriţa -  şi cel în care trăieşte acum – Rehovot (Israel), care au fost încununate de un Acord de înfrăţire.

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Iosif Valter, viceprimarul municipiului Bistriţa, Călin Stan, managerul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc” - Gavril Ţărmure, dar şi alţi bistriţeni i-au fost alături dlui Marcel Bash şi familiei sale, la ceea ce pare a fi o veritabilă lecţie de istorie predată generaţiei tinere.  

În mesajul său, acesta şi-a rememorat copilăria, în care evreii convieţuiau cu ungurii, saşii şi românii. A punctat faptul că românii au salvat o parte, ce-i drept mică, din evreimea bistriţeană. De altfel, a spus Marcel Bash, Bistriţa are doi cetăţeni (din cei 69 din România) care sunt decoraţi cu titlul  „Drept între Popoare”, adică ne-evrei care și-au riscat viața pentru a salva evrei din mâinile naziștilor și aliaților lor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Din Bistriţa, sunt două familii: familia Moldovan care a avut pe strada principală, pe Rebreanu, o tâmplărie şi care a ascuns în pivniţă o familie de evrei; a doua mare salvare a fost făcută de un cioban, la o distanţă de vreo 5 km de Bistriţa, care a salvat o familie, iar băiatul lor a fost maestru de şah al României”, a spus Marcel Bash.

Gavril Ţărmure, managerul Centrului Cultural „George Coşbuc”, a subliniat că pentru noi, poporul evreu a fost un exemplu prin forţa lui de a ierta, de a se regenera. „Poporul evreu rămâne şi acum un exemplu pentru întreaga umanitate pentru că nu a abordat o conduită de lamentaţie, ci s-au ridicat, au privit drept şi sus. Nu întâmplător, numărul premianţilor Nobel este atât de mare. Vă asigurăm că respectul nostru va dăinui, că relaţiile bune vor continua”, a transmis managerul Gavril Ţărmure.

Să ne amintim! Este îndemnul unei rugăciuni evreieşti, pentru ca tragedia Holocaustului să nu se mai repete vreodată şi umanitatea să nu uite ce înseamnă umanitate. Dincolo de dificultatea vremurilor pe care le trăim, lupta împotriva uitării, a indiferenței și atașamentul pentru valorile democratice, libertății și umanității trebuie să învingă.

***

CLEOPATRA LORINŢIU, scriitor şi diplomat,  a scris despre Moshe Bash: 

https://cleopatra-lorintiu.net/restituiri/

II. Pagini de istorie. Evreii bistrițeni (documentar )

Bistrițeanul Moshe Bash a părăsit împreună cu familia sa locurile natale din România si anume orașul Bistrița , în anii 60, făcând Alia. In Israel a avut parte de o carieră profesională remarcabilă în domeniul economic, fiind directorul unor fabrici producătoare de țevi de oțel și de beton, iar mai apoi director general adjunct al Companiei Koor departamentul de metalurgie și oțel.

Interesant e faptul că după 1989, atunci când s-a putut, dumnealui a reprezentat o punte de legătură între Israel și Romania a fost coordonatorul unor proiecte importante pentru sere și irigații, a colaborat cu instituții din Romania în calitate de președinte al Consiliului de administrație al Complexului industrial Hârșova.

Legătura dintre cele două țări a fost cumva una esențială în viața sa, s-a implicat în activități publice de consistență și vizibilitate fiind promotorul înfrățirii municipiului Bistrița cu Rehovotul oraș israelian al științei si culturii, și al înfrățirii Consiliului județean Bistrita Nasaud cu Consiliul regional Brenner .