Actualitate
Preşedintele României Traian Băsescu a declarat textual, „Învăţământul românesc este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate. Este inechitabil pentru că creează dezavantaje şi discriminări, un copil din mediul rural ieşind cu rezultate mult mai slabe decât un copil din mediul urban. Această dramă a discriminării este gravă şi nu putem accepta că unele categorii sunt pur şi simplu aruncate la marginea societăţii. Este adevărat că în şcoli avem genii, dar aceştia sunt excepţionali în sensul că fac diferenţa faţă de medie. Dar aceste competiţii şcolare nu ţin locul competiţiei sociale.”
Doar 24,54% din elevii din mediul rural reuşesc să ajungă la liceu. Şcolarizarea în mediul rural este foarte proastă, 19,5% dintre aceşti elevi abandonează şcoala după terminarea clasei a opta. Nu avem campusuri şcolare şi cadre didactice suficiente. Doamna Andronescu vrea să dispară suplinitorii din sistem. Dacă, zice dânsa, avem trei clase a 15 elevi, atunci acestea trei să devină două, fiecare cu câte 22-23 elevi la care să predea doar profesorii calificaţi. Însă cu cât se măreşte numărul elevilor într-o clasă, cu atât de mult ar trebui să se mărească şi efortul de comunicare, predare al profesorului respectiv, iar valoarea actului didactic, pentru că profesorul nu-şi va mări efortul său, scade. Problema care se pune este ce fac profesorul la oră? Ce şi cum transmite el? Va fi pus în situaţia de-a avea în faţă 35 şi chiar 40 de elevi, atunci cum rămâne cu legislaţia de 28 de elevi? Problema stridentă este cum să-l învăţăm pe elev să înveţe, ori dacă într-o clasă numărul de elevi este în jur de 35, atunci este limpede că procesul de învăţare se duce în jos.
Mircea Miclea, şeful Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, a întocmit un raport în care arată, referitor la titularizarea profesorilor, că titularizarea se face pentru şcoala respectivă, după care, doar cei foarte buni pot fi titulari, indiferent de post, în sistemul de învăţământ. Ceilalţi sunt , rămân titulari pentru unitatea respectivă de învăţământ. Comisia Miclea a arătat că este bine să vină la gimnaziu clasa a noua, iar toate şcolile să fie conectate la internet. Trebuie făcută biblioteca şcolară virtuală, iar toate lecţiile predate de profesorii valoroşi să poată fi oricând consultate de oricine. Aceeaşi comisie mai arată că universităţile elaborează doctorate pe bandă rulantă, elevii învaţă carte de la profesorii de slabă calitate, care preferă să formeze tinerii în sistemul privat de meditaţii. În şcoli se clonează impostura. În sfârşit, Comisia Miclea afirmă că trebuie să existe diferenţierea universităţilor, unele trebuie să se specializeze pe cercetare, altele pe licenţă, de asemenea, trebuie făcute desfiinţarea testelor naţionale şi a şcolilor de arte şi meserii iar învăţământul să fie gratuit.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România declară, „Ministrul Ecaterina Andronescu mimează reforma Educaţiei”, iar Teodor Fârţânea, vicepreşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale spune că, „Doamna Ecaterina Andronescu vrea să creeze o stare conflictuală în sistemul de învăţământ, pentru că vrea să treacă în forţă unele măsuri.” Doamna Andronescu a fost poreclită „Abramburica”, datorită incapacităţii sale de a-şi justifica şi fundamenta deciziile luate între 2001-2003, când a mai fost ministru al Educaţiei. Se spune că doamna Andronescu datorează actuala sa poziţie ministerială domnului Marian Vanghelie care a mai scos în faţă şi alţi miniştri.
Partidul Naţional Liberal critică pe doamna Andronescu pentru diminuarea orelor de sport, istorie şi limbi străine, dar şi lipsa unei strategii unitare privind sistemul de învăţământ preuniversitar. Se critică scoaterea istoriei din programa de clasa a douăsprezecea, a mai multor categorii de licee, cele cu profilul tehnologic, la puţin timp după ce orele de educaţie fizică, dirigenţie şi limba străină au fost scoase din programa obligatorie. Această excludere abuzivă a singurei ore de istorie, cu referire explicită la o istorie integratoare, se va aplica din anul şcolar 2009-2010, la aproape 60 de specializări din învăţământul românesc. Practic s-a lăsat doar o oră de istorie numai la liceele de elită, încălcându-se grav atât dreptul la educaţie democratică şi integratoare a tuturor elevilor, cât şi egalitatea şanselor în privinţa accesului la cunoaşterea „cărţii de căpătâi a fiecărui popor.
Doamna Andronescu doreşte următoarea structură a învăţământului preuniversitar, clasă pregătitoare, plus şcoală primară de patru ani şi liceu de patru ani. Admiterea la liceu să se realizeze tot computerizat, nu pe bază de examen scris. Media de admitere se calculează astfel, numai pentru elevii care au dat în clasa a şaptea tezele cu subiect unic, aceste note să intre în proporţie de 25% în calculul mediei de admitere, alături de 50% media celor patru ani de gimnaziu şi de cele 25% media notelor de la testele gen PISA. Elevii care abia acum trec în clasa a şaptea, ar urma să nu mai susţină tezele unice, ci să dea, în clasa a opta, doar testele gen PISA în semestrul doi, în aprilie-mai.
Şi în sfârşit, doamna Andronescu aruncă bomba lunii. Liceul urmează să fie obligatoriu pentru toţi elevii. Dânsa nu vede că, în acest caz, liceul va intra în derizoriu şi că practic este aproape imposibil să ai acum toată locaţia necesară şi acel număr al profesorilor calificaţi pentru liceu. Îi aduce cineva cu arcanul la liceu pe aceia care abandonează şcoala după opt clase? Ne obligă pe toţi să fim liceişti, însă unii nu pot, ce ne facem? Ţara arde şi baba se piaptănă.
Este timpul să i se pună capăt acestui haos din învăţământul românesc şi primul care o poate face este PSD. Într-o ţară democrată, orice ministru al Educaţiei Naţionale îşi prezenta demisia de onoare când responsabili din ministerul său au fost prinşi cu fabricarea a 15.000 de diplome false. Numai că pe malurile Dâmboviţei altfel curge apa.