Astăzi, privește din ramă
Către tată, către mamă
Și le spune cu durere
Rămas bun LA REVEDERE!

 

Și a plecat Steluța noastră 

Sus în cer să strălucească.

  Câteva sute de persoane, din Feldru,  Bistrița, printre care foarte mulți tineri, au condus-o pe ultimul drum pe Mihaela Sas, care a plecat să-și facă majoratul în ceruri. Familia a dorit să scriu și eu câteva versuri. Nu puteam să refuz, deși este enorm de greu să trăiești asemenea momente. Cu acordul familiei fac această postare, apoi vreau să fac o pauză cu postările, că simt nevoia să-mi încarc din nou bateriile sufletului. Îmi cer anticipat scuze, pentru această postare tristă și doresc din suflet consătenilor noștri greu încercați, putere, speranță și încredere în cel de Sus, acolo unde strălucește Steluța noastră dragă. 

 

LA REVEDERE dragii mei !

 

Deși eu plec pe un alt drum 

Totuși, ADIO, nu vă spun.

Însă vă zic, chiar cu durere 

Un bun rămas, LA REVEDERE!

Așa a fost destinul meu

Așa a vrut și Dumnezeu 

Să plec de pe acest pămât 

Acolo sus în cerul sfânt. 

Eu nu vreau să vă văd plângând 

Dar vreau să vă transmit un gând.

Că 4 ani, au fost de-ajuns 

Cât tot ați suspinat și-ați plâns.

Acum, când plec acolo-n cer

Eu vreau iertare să îmi cer

Că v-am făcut să suferiți

Să plângeți și să vă trudiți.

Mă-ndrept mamă către tine

Că m-ai avut numai pe mine

O fată bună și frumoasă

Și ai fi vrut să fiu mireasă. 

Însă eu plec  nu mă mai ai

Și-mi fac majoratu-n Rai

Acolo lângă îngeri sus

Că m-ai iubit mamă nespus. 

Dar te rog nu plânge mamă

De-acum o să mă vezi în ramă.

Că las pustie-a noastră casă

Și plec în cer, să fiu mireasă.

Of! tată drag, tu mult ai suferit 

În Spania și-n țară ai muncit 

Să scap de boală ai fi vrut

Și ți-ai fi dat tot ce-ai avut. 

Și te-am văzut cum tu muncești 

Ca să mă duci prin Cluj, prin București 

Cu doctorii, banii i-ai cheltuit 

Că tare mult tu m-ai iubit. 

Eu plec, părinții mei iubiți

Dar vreau să vă știu liniștiți. 

Să nu mai treceți prin nevoi

Și să aveți grijă de voi.

Că iarăși ne vom întâlni odată 

În Rai, la Marea Judecată. 

Da, asta cred și așa sper

Că ne vom revedea în cer.

Că viața asta, nu-i doar pe pământ 

Viața lungă, e în Cerul Sfânt. 

Unde vom fi iar împreună 

Voi și Steluța voastră bună.

Acuma, mă îndrept spre ei

Spre scumpi și dragi colegii mei

Pe care tare mult eu i-am iubit 

Și care pentru mine-au suferit. 

Eu știu, când voi intrați în școală 

Și vedeați iară banca goală

Vă supărați, va întristați

Că voi mi-ați fost ca niște frați. 

Când voi, o să faceți banchet

Pe scaun  puneți un buchet 

De flori frumoase, dragii mei

Că am fost colegi, la Andrei. 

Astăzi  eu plec la Dumnezeu 

Și las cu jale, colegii de liceu

Dar vă îmbrățișez și vă iubesc 

Și pentru toate, eu vă mulțumesc. 

Acum, cu greu eu mă îndrept, de-aici

Spre scumpi și dragii mei bunici.

Ce și-au iubit nepoata lor

Pe care azi, o plâng cu dor.

Eu văd, bunicilor, că vă e greu nespus 

Că nepoțica voastră azi s-a dus.

Dar eu vă rog, bunicii mei cei buni

Să mă purtați mereu în rugăciuni. 

Îi văd, aicea în genunchi 

Pe dragii mei și iubiți unchi 

Și pe mătuși  pe verișori 

Toți sunt cu lacrimi multe-n ochișori. 

Dar și pe nașii mei iubiți

Ce le sunt nași și la părinți. 

Și știu, că ar fi vrut să fie

Cândva  la a mea cununie. 

Vă mulțumesc, că m-ați încreștinat

Atunci, când voi m-ați botezat.

Acuma dragilor vă las

Pe voi și toate rudele lui Sas.

Pe feldrihani, pe slătineni 

Cât si pe dragii bistrițeni. 

La toți ce astăzi ați venit  aici

Părinți, colegi și neamuri și bunici.

La preoți, călugări  azi le mulțumesc 

Căci plec spre locul cel ceresc

Acum la toți, în încheiere 

Vă zic din inimă LA REVEDERE!

Trei statreți de la trei mânăstiri și alți trei preoți s-au rugat pentru sufletul Mihaelei.

Doamne câtă durere, câte lacrimi au mai vărsat acești tineri, în cei 4 ani de suferință a colegei lor, dar și azi la despărțire.

18 baloane, ținute în mână de colegii Mihaelei, la ieșirea din Capelă...

Aici a locuit fata de nota zece
Acum se duce la o casă rece.
Rămân părinți supărati
Că Mihaela n-are frați
Frați au fost colegii ei
De la Mureșan Andrei.

Azi cățelul Mihaelei, n-a lătrat
A plâns și el și a urlat
Că scumpa Mihaela a plecat.
Am plâns și eu, când am văzut
Cățelul ce suferea mult.

De când Steluța a plecat
De la Colegiu, unde a-nvățat
Sunt candele, flori multe agățate
De lacrimi, de colegi udate
Iar când ei vor veni la școală
O să găsească banca goală.
Că Mihaela, cea aleasă
S-a dus în ceruri, de mireasă.

18 baloane, spre cer s-au ridicat
Să aibă Mihaela, sus la majorat
Când 18 o să-mplinească
Ea n-o să mai sărbătorească
Dar va primi acolo o cântare
Iar pe mormânt, vom pune noi o floare.

Un stareț, o dirigintă, multe flori
Iar mai în spate, fete și feciori
Dar Mihaela, draga fată
Acolo în sicriu e așezată
La 18 ani, neîmpliniți
Ea se desparte de a ei părinți.