Se spune că o mamă avea un copil foarte neastâmpărat.

Făcea fel de fel de pozne. Mama era supărată mereu.

Într-o zi copilul îi spuse mamei:”ce-aş putea face să mă îndrept?”

Mama i-a zis”vezi uşa aceea, de câte ori faci o poznă bate

un cui în ea, iar de câte ori faci o faptă bună scoate unul.”

După un timp copilul a venit, mândru, la mama lui spunându-i

„iată, mamă, în uşă nu mai este nici un cui!.”Mama l-a lăudat, s-a bucurat,

dar în gând şi-a zis”totuşi găurile au rămas”.