Recenta carte a măiereanului Icu Crăciun – Gânduri pentru prieteni, Ed ER Remus, Cluj-Napoca (cu o excelentă copertă de Lucian Andrei) – mă poartă cu gândul de la Lucian Blaga la Eugen Ionescu (desigur, sunt de păstrat proporţiile valorice între cei trei).

Pe Someş în sus, spre Munţii Rodnei, dospeşte înţelepciunea. Liviu Rebreanu a asimilat-o, şi-a asumat decantarea în structuri epice. Alţii au sublimat-o în poezie. Icu Crăciun o face direct, laconic; aş fi spus zgârcit, dacă n-ar folosi, pentru comunicare, metafora şi ”verişoara” ei apropiată metonimia. Ceea ce nu mă împiedică să-mi amintesc de o afirmaţie (pe care am invocat-o în altă parte) a lui Eugen Ionescu (o rezum): Fac literatură, teatru, atunci când simt că nu pot spune direct o idee, un adevăr fără, îmbrăcăminte stilistică.

Afirmaţia aceasta se apropie de neîncrederea lui Lucian Blaga în putinţa cuvintelor de a transmite complet receptorului o stare de spirit, un gând, un sentiment. Nu întâmplător, în 1919, când debutează editorial cu Poemele luminii, în acelaşi an publică o carte de aforisme şi cugetări Pietre pentru templul meu.

Ei bine, Gânduri pentru prieteni te duce, inevitabil, la aceste ”pietre” blagiene. Diferenţele sunt fireşti, dacă asociezi aceste două nume: Lucian Blaga şi Icu Crăciun. Intâi de toate e vorba de o diferenţă valorică, ceea ce nu impietează statutul de scriitor al măiereanului. În 1919 Blaga îşi constituise fundaţia templului său lirico-filozofic prin volumul de poezie şi, deopotrivă, îşi anunţa, prin Pietre pentru… orizontul estetic ce urma să-l construiască.

La Icu Crăciun ”pietrele” din 2009 vin după ce şi-a construit casa (şapte cărţi proprii). Gânduri pentru prieteni sunt mai degrabă stucatura edificiului său, efigii aşezate la vedere. Iată:

”Fericirea nu-şi ridică pălăria să te salute.”

”Răutatea inteligentului doare mai rău decât a prostului.” (Superb!)

”Sfiala aparţine fecioarelor; dezvirginatele doar o mimează.” (Dur!)

”Consolarea este perina experienţei.” (Fie!)

”Romantismul este cel mai depravat curent din literatura universală.” (La aşa afirmaţie, cred că Victor Hugo… l-ar huidui)

”Demagogul este campionul sfaturilor.” (Uite o deviză potrivită la intrarea în palatul prezidenţial al României!)

”Defectul perfecţiunii constă în existenţa ei.” (Incitant paradox!)

” Leneşul ştie cel mai bine ce înseamnă odihna veşnică.” (Asta îmi aminteşte de aserţiunea lui Iorga: ”Lenea e o sinucidere blândă.”)

”Promisiunea este gajul caracterului.” (Caracter? O, ”rara avis”!)

”Respectul exagerat se transformă în umilinţă ori batjocură.” (Că bine zice!)

Prin urmare, Gânduri pentru prieteni este o mărturisire de iubire, de generozitate pentru cititori (poate chiar şi pentru neprieteni).