Prin canalele energetice care corespund cu firele Aka din învăţătura şamanilor Kahuna, se pot încarcă obiecte şi locuri cu energia conştiinţei (vezi definiţia din “Puterea gândului 14 - Energia conştiinţei, boala şi vindecarea”). Ideea de talisman - un obiect mic, primit la un moment deosebit de la cineva drag, cu scopul de a aduce noroc - este numai un exemplu. Efectul obiectului poate fi foarte mic la început, dar creşte de fiecare dată când îl folosim cu drag, pentru că astfel îl reîncărcăm. La fel se petrece şi cu locurile. Emoţiile oamenilor care au suferit sau chiar au murit pe câmpul de bătălie încarcă locul respectiv să poarte aceeaşi undă de frică şi teroare. Dacă locul nu urmează să fie reîncărcat şi cu gânduri pozitive, atunci atrage în continuare energiile asemănătoare sau chiar spiritele cu vibraţii mai joase care primesc energia prin rezonanţă cu frecvenţă joasă de acolo. Din acest punct de vedere, ritualul de a curăţa un loc capătă sens, dar numai dacă sunt derulate cu emoţii puternic pozitive, adică, cu toată inima şi cu drag! Un ritual fără implicare emoţională rămâne fără rost. Emoţiile de uimire şi veneraţie, sau emoţia care parcă ne înalţă - de exemplu, la vederea unui peisaj cu o frumuseţe deosebită - declanşează încărcătura pozitivă a locului respectiv cu gândurile noastre. De aceea, în bisericile vechi s-au adunat comorile de artă, care au scopul să prindă atenţia vizitatorilor cu totul, să le înalţă într-o stare de energie ridicată şi să marcheze energia lor în acest loc. Din acest motiv, lăcaşurile de cult întotdeauna au fost construite cât de mari şi impresionant posibil. Teoria explică şi motivul religiilor noi, care au înlocuit un cult vechi, să se ridice lăcaşurile lor exact pe locul cultului anterior, chiar dacă se distanţează de zeii slujiţi acolo: Locul este deja plin de energia oamenilor care şi-au lăsat acolo amprentele în atomii pietrelor şi a pământului. Acelaşi lucru se întâmpla în unele locuri naturale care se deosebesc printr-o frumuseţe uimitoare şi care îţi taie respiraţia, sau în incinta construcţiilor megalitice precum Stonehenge sau piramidele din Egipt. Prin efectul lor de a produce energie înaltă în oameni, prin uimire, astfel de locuri se autoîncarcă continuu şi prind o putere deosebită după milenii de acumulare. La fel se reîncarcă locurile deja cunoscute pentru efectele lor pozitive, precum drumul sfântului Iakob din Franţa şi Spania, sau Lourdes, unde s-au petrecut câteva vindecări miraculoase. Dar prin acelaşi mecanism, un loc poate şi să piardă putere dacă urmează să atragă oameni speriaţi, plin de dubii şi inundaţi cu emoţii de suferinţă.

Puţin cunoscut este faptul că ştiinţa a dovedit deja existenţa energiei de vindecare şi potenţialul ei de a se depune la un loc. Taft, Radin şi Youth din California Pacific Medical Center au dovedit acest lucru, folosind culturi din celulele creierului. Cercetători american au ales celulele, pentru că o celulă nu se poate influenţa prin sugestie sau efectul Placebo. Cultura celulelor crescute în vase pe o substanţă nutritivă s-au împărţit în două grupuri, una care urmează să fie influenţată prin puterea gândului, şi alta pentru control. Pe urmă, patru oameni cu experienţă în practica Johrei (o tehnică de meditaţie pentru ridicarea vibraţiilor energiei) au fost însărcinaţi să producă un câmp de energie vindecătoare şi să se concentreze de patru ori pe zi, timp de 25 minute, asupra celulelor aflate într-o cameră izolată în apropriere. Dar înainte de a aduce celulele în cameră, de fiecare dată oamenii s-au concentrat să ridice şi energia locului! Radin a instalat şi trei RNG-uri (vezi: “Puterea gândului 10 - Conştiinţa globala descoperită”) în incintă, sa controleze dacă într-adevăr s-a ridicat energia. Analiza experimentului a arătat o reacţia coerentă tuturor RNG-urilor declanşate prin meditaţie şi înainte şi în timpul expunerii celulelor - şi o rată de creştere ridicată pentru celulele expuse la gânduri încărcate faţă de culturile de control. Experimentul a fost repetat timp de mai multe zile în acelaşi loc, iar după a treia zi a apărut şi efectul spaţiului precondiţionat: celulele tratate acolo au început să crească din ce în ce mai repede cu timpul! Din întâmplare, energia produsă acolo prin meditaţie a declanşat şi reacţiile altor RNG-urilor aflate în instituţiile din apropiere, efectul scăzând odată cu distanţa. Dependenţa intensităţii câmpului energetic faţă de distanţă confirmă ideea iniţială că energia se poate concentra într-un anume loc.

Energiile pozitive care se depun într-un singur loc se pot folosi pentru a da gândurilor specifice (în exemplul de sus: vindecarea) mai multă greutate. Gândul dă energiei conştiinţei o formă şi o direcţionează spre un scop, ca o rază. Nivelul energetic al gândului se poate măsura, după teoria cercetătorului David Hawkins, prin Kinesiologie. Din experienţa lui de mulţi ani, Hawkins a dezvoltat o hartă pentru energia conştiinţei (vezi: “Puterea gândului 14 - Energia conştiinţei, boala şi vindecarea”), cu care ne vom ocupa dată viitoare în “Puterea gândului 16 - Energia gândurilor se poate măsura?”