Vremurile au cernit timpul peste noi albind tâmpla cu ninsoarea destinului şi, acum, îmi întorc gândurile, îndemnat de prietenul Menuţ Maximinian, la cernite amintiri de pe vremea când Moş Crăciun a fost alungat şi înlocuit de Moş Gerilă.

Prin cenuşii ani 1950-55, din secolul trecut, aflându-mă elev în oraşul natal de la poalele Dealului Viilor şi unde istoria mai păstra ruinele castrului Rusidava doar în spusele istoricilor autentici alungaţi în închisori,în ajunul Crăciunului m-am dus cu colindul împreună cu câţiva colegi de pe strada noastră.Îmi amintesc cu tristeţe că, într-un an, când vântul aducea spic de zăpadă dinspre Olt, am început să colindăm pe la porţile caselor, cântând singurul colind admis de propaganda bolşevic-comunistă, intitulat: “Sus tovarăşi nu dormiţi! “, şi care continua”Că e vremea să vă treziţi/ hi, hai, hai/ Masa să o pregătiţi/ hi, hai, hai! “ etc. La un moment dat ne-a văzut un cadru didactic de la şcoala noastră, ce ne-a spart felinarul cu care ne luminam drumul, notându-ne numele şi ameninţîndu-ne că ne elimină din şcoală, apoi ne-a trimis acasă. Ne-am întors plângând acasă…Şi acum mă întreb, ce l-a împins pe acel om să suprime bucuria unor copii!? În condiţile când nu-l vedea nici-un superior pentru al promova în ierarhia aparatului politic de propagandă comunistă.

De atunci nu mai m-am dus cu colindul, însă în sufletul meu acest incident a rămas ca o pată neagră ce spune totul despre “caracterul” unor oameni.

Acum, mă bucur că s-a întors din surghiunul siberian Moş Crăciun şi odată cu el Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos. Cu acest prilej, în fiecare an, împreună cu soţia, poeta Titina Nica Ţene, împodobim bradul şi aşteptăm colindătorii cu mici cadouri sub cetina verde. Printre aceştia se află şi cei patru nepoţi ai noştri: Anastasia, Catinca, Darius şi Paul, împreună cu părinţii lor.

Ascultându-le colindele îmi ascund în cutele trecutului lacrima tristeţii copilului de atunci, văduvit de bucuria obiceiurilor frumoase ce marchează un mare eveniment creştin.

Dragi cititori ai cotidianului RĂSUNETUL, şi al colectivului de redacţie, în preajma Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului Iisus şi a Anului Nou-2013, vă doresc sănătate, bucurii şi multă lumină a înţelepciunii în minte şi suflet. La Mulţi Ani!

Înainte de a încheia vă invit să citiţi şi următoarea poezie:

Minunea din seara de Crăciun

Cerne colinde cerul peste casă

Ziua alunecă pe sănii spre apus

Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă

Se naşte în suflete, în fiecare, Iisus.

Bate visul cu degetul în ferestre

Vântul ciopleşte fluiere în alun,

Când timpul coboară pe creste

Sărbătoarea în case de Crăciun.

Copii ne colindă în prag,

Cântecele urcă spre stele, mai sus,

Constelaţii vin să vadă

Cum din suflet se naşte Iisus.

Alunecă sănii pe serile albastre

Inelând cu doruri pământul străbun,

Copii aprind nelinişti în astre

Visând sub brazi daruri de Crăciun.

Ţara doarme în miez de noapte

Pe uliţele satelor umblă visul cel bun

Când dinspre Luceafăr ne vin şoapte

Că umblă cu daruri Crăciun.

Aripi de lumină îmi intră în odaie

Halebarda lunii nu ştiu unde s-a dus,

Căci în clipa aceasta, de văpaie,

Dintr-o minune s-a născut Iisus.