Peste trei luni, bolnavii asiguraţi la stat se vor putea trata în orice spital din Uniunea Europeană. Nu vor avea nevoie de aprobări şi avize de la Casa de Sănătate sau de la Ministerul Sănătăţii. Merg în străinătate, se tratează, plătesc, iar când revin în ţară, o parte din factura le va fi decontată.

Tratamentul în străinătate nu va fi o afacere profitabilă pentru pacientul român. Decontarea se va face la tarifele aplicate de Casa Naţională, deci va fi sub suma reală cheltuită de pacient. De exemplu, dacă omul plăteşte 450 de euro pentru un RMN cerebral, la Viena, statul îi dă înapoi doar 112 euro, relatează Incont.

Diferenţele de cost vor fi şi pentru un bolnav care se operează de glaucom la Spitalul General, din Viena. Acolo plăteşte peste 1.600 de euro, în timp ce în ţară, valoarea decontata e la jumătate.

De 34 de ori mai putini bani primeşte la noi şi o pacientă care are cancer la sân şi face 15 şedinţe de radioterapie la Institutul Saint James, din Anglia. Achită acolo peste 11.000 de euro şi primeşte înapoi 323 de euro, atât cât costă procedura în România.

O ruptură de ligament operată la Szeged va însemna un minus de 380 de euro pentru un bolnav, la întoarcerea în ţară.

După intrarea în vigoare a directivei, fiecare stat trebuie să o transpună în legislaţia proprie şi să stabilească un termen de rambursare a cheltuielilor. În plus, trebuie să existe un buget alocat pentru asemenea tratamente în străinătate.

,,Acum decontăm tratamente în străinătate. Bugetul e de 65 milioane de euro. Directiva nu ne împiedică să decontăm costul integral al unor tratamente boli rare, costisitoare, le luam în calcul", explica Cristian Buşoi, preşedintele CNAS.

Prevederile directivei europene 24 din 2011 se aplică din 25 octombrie şi nu includ transplantul de organe, operaţiile de înfrumuseţare şi băile termale.