În Mititei în noaptea de Bobotează, feciorii se urcau pe deal, făceau foc din paie şi strigau la fetele din sat
Sursa Vasile V. Filip, Menuţ Maximinian, CULTURA TRADIŢIONALĂ IMATERIALĂ ROMÂNEASCĂ DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, volumul I RITURILE DE TRECERE Editura EIKON
Image
strigatul-peste-sat-18331788.jpg

Tinerii s-au ferit întotdeauna de anumite lucruri, ca să nu fie afectaţi, mai târziu, la căsătorie. Dintre ritualurile de anticipaţie amintim: tinerii să nu fie călcaţi pe picioare, să nu stea în colţul mesei, să nu fie măturaţi pe picioare, când mătură fetele să nu dea gunoiul spre uşă că îşi dau peţitorii afară. La aceste superstiţii se adaugă practicile legate de ghicirea ursitului (la Anul Nou, Boboteaza sau Sf.Andrei), precum şi vrăjile prin care feciorii erau aduşi în şezătoare sau bărbaţii aduşi acasă din război. În zilele noastre aceste practici şi au pierdut caracterul magic, având mai mult un rol de divertisment.

În Mititei în noaptea de Bobotează, feciorii se urcau pe deal, făceau foc din paie şi strigau la fetele din sat:

Ciralesca i, Doamne,

Câte broaşte într un tău

Aţâţa peţitori la fata lu’ Sadău

Erau criticaţi şi burlacii şi fetele bătrâne, aceste strigări peste sat având tente comice şi ironice. Celibatul este combătut şi în unele strigături la joc:

Mă -nsurai şi mă -nsurai

Tinerică îmi luai

De o sută şinzăşi de ai

Nu pote mânca mălai

Numa jâmnă dacă- i dai

N are numa on dinte- n gură De la iapa me şei sură

Mărită te, horholină

Nu şăde fată bătrână

Că şi dracu’ s- o nsurat

Şi tu nu te- ai măritat

Tot ai stat ş- ai aşteptat

(Inf. teren (2011), Floarea Pop, n. 1980, Mititei)