Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj
Aurel Podaru, Poeme
Image
picture106.jpg

mândrolea stă să fete

de luna viitoare gata cu laptele benone!

spuse doamna reghina dând buzna în sufragerie

unde domnul învăţător tolănit într-un fotoliu citea ziarul

mândrolea stă să fete zice mărioara şi-ar trebui să vorbeşti

din timp cu lelea floricuţă de lângă şcoală că mai dă şi la alţii

lapte sau ce? întrebă candid domnul învăţător benone

bine! bine! se răsti doamna reghina la el

văd că-ţi arde de glumă dar ai grijă copilul nu poate

rămâne fără eu atâta-ţi spun şi se uită la soţul ei

ca la un strigoi de parcă el s-ar face vinovat de situaţia

delicată în care se află vaca furnizoare

că ţie nici nu-ţi pasă de copil benone

de parcă l-aş fi făcut singură Doamne iartă-mă!

mai spuse doamna reghina şi vru să-i trântească uşa în nas

însă domnul învăţător care deţine şi funcţia de responsabil

al apărării locale antiaeriene pe comuna sălcud

puse piciorul în prag ca omul păţit

te avertizez cu tot respectul i-a spus soţiei că la ora actuală

europa este cel mai înarmat continent din lume!

aici staţionează trupe însumând peste opt milioane de combatanţi

dotate cu tancuri cu avioane de luptă cu vase de război

cu încărcături nucleare în timp ce doamna reghina

îşi mută ponderea de pe un picior pe celălalt

fii calmă încercă domnul benone s-o tempereze

şi uită-te aici scrie negru pe alb că în momentul de faţă

europa asigură cincisprezece tone de trotil pe cap de locuitor

iar arsenalul nuclear şi convenţional al bătrânului continent

depăşeşte de două virgulă şapte milioane de ori

potenţialul distructiv al bombei de la hiroşima

'ţi-ar al dracu’ bomba de la hiroşima!

se-nfurie doamna reghina şi smulgându-i ziarul din mână

îl azvârli cât colo

că pentru tine bomba de la hiroşima

e mai importantă decât laptele copilului

apoi ieşi trântind uşa

ca un ultim avertisment cursei înarmărilor!

lasă mărioară o mai aud bombănind

într-o uşoară destindere după ce intră în bucătărie

o rezolvăm noi şi pe asta nu vezi că n-ai cu cine

închipuie-ţi dragă soţul meu şi lupta pentru pace!

spuse doamna reghina schimbând registrul

liderul destinderii internaţionale şi spaima cursei înarmărilor!

parcă-l aud vorbind în public

de acord cu neamestecul în treburile interne tovarăşi

dar nici chiar aşa

în iran ciocniri violente în liban proiectile dum-dum!

la ei foamete şi şomaj la noi bunăstare şi huzur

în timp ce planeta noastră stă pe un butoi de pulbere

şi noi ce facem tovarăşi?

noi mâna asta de patrioţi din sălcud?

că el nu poate sta cu mâinile în sân ca alţii

el musai să lupte mărioară chiar dacă nu rezolvă mare lucru

contribuie şi el cât de cât la instaurarea păcii şi a calmului

în lume măcar acolo unde nu-i încordare

apoi râd amândouă ca două proaste!

firuţa din deal

fii atent aurică m-a atenţionat într-o seară dan

colegul de breaslă din c.a.p.

în timp ce ne-ndreptam spre casă

învăţătoarea aia drăguţă ştii tu care

e cu ochii pe tine măi băiatule

tu chiar nu-ţi dai seama?

că eu dacă n-aş fi însurat…

pe lângă fetele din sat cu rochii largi plinuţe

şi cu obrajii rumeni firuţa o adolescentă

în fusta ei scurtă şi strâmtă de oraş

părea o străină şi neajutorată

ea intră odată în magazinul universal

unde întâmplător mă aflam şi eu

ochii ei negri mă priveau deschis

un zâmbet moale binevoitor în timp ce răsfoiam

cele câteva cărţi aduse pentru vânzare

deşi prin părţile locului nu era cine să le citească

avem la şcoală cărţi foarte bune dacă te interesează

spuse firuţa într-un moment când gestionara

intră după marfă în magazia din spate

vino diseară la căminul cultural

am să iau câteva cu mine

seara m-am întâlnnit cu firuta la căminul cultural

purta un pardesiu lung de culoare deschisă

şi încheiat la toţi nasturii o eşarfă albă la gât

părul scurt tuns băieţeşte

scuză-mă că nu ţi-am adus nimic de citit

a zis ea dar nu ştiu ce cărţi preferi

dacă vrei vino la mine să-ţi alegi.

am tras-o uşurel spre mine şi-am sărutat-o

ea închise ochii şi i-am simţtit inima zvâcnind

apoi îşi lăsă capul pe spate mă privi scurt

şi desprinzându-se uşor din braţele mele

mă luă de mână şi-mi spuse haide să mergem

locuia în gazdă la marginea satului

şi până acolo am mai sărutat-o de câteva ori

ea nu s-a opus şi când am ajuns

m-a tras sub nucul de la poartă şi mi-a zis

rămâi aici până când aprind lumina

când s-a aprins lumina am sărit gardul

şi din trei salturi am traversat ograda

am plecat de la firuţa înainte de a se lumina de ziuă

pe acelaşi drum pe care venisem împreună

şi m-am întors acasă dinspre celălalt capăt al satului

a doua seară am sărit din nou gardul

am apăsat pe clanţă şi uşa s-a deschis scârţâind uşor

de ce nu o închizi cu cheia? am întrebat-o

păi dacă vii tu a zis firuţa râzând încetişor

firuţa era o femeie supusă pătimaşă

se aprindea la prima mea atingere

ce faci cu mine… şoptea pierdută

lăsându-se cu totul în voia mea

pe de altă parte însă era rezervată

despre sine vorbea puţin şi fără chef

o singură dată pomenise de bărbatul ei

şi se corectă numaidecât fostul meu soţ.

de loc era din târnăveni făcuse liceul pedagogic

la târgu-mureş unde a şi lucrat vreo doi ani

se măritase între timp pe urmă plecase de-acolo

mă săturasem de toate…

dar de ce se refugiase la deag n-a spus-o niciodată

aşa a fost să fie…

am căzut de acord încă de la început

că relaţia noastră trebuie să rămână o taină

deşi la sat e greu să păstrezi un astfel de secret

nu-mi reproşa nimic nu insista niciodată

nici lacrimi nici manifestări de bucurie

nici declaraţii de dragoste nimic din toate acestea

dar într-o noapte când m-am trezit firuţa

stătea rezemată într-un cot şi mă privea ţintă

am mângâiat-o pe obraz am sărutat-o

şi am întrebat-o de ce nu doarme

fiindcă mă gândeam spuse ea

şi eu am întrebat-o la ce se gândeai ?

mă gândeam de ce m-oi fi aruncat ca o proastă

în braţele unui alt necunoscut?