Evoluţiile urbanistice recente în plan european precum şi proiectul amplu de modernizare a clădirii Gării Bistriţa impune o reacţie pe măsură din partea municipalităţii. Întreaga zonă perimetrală a gării ar trebui reproiectată astfel încât să se transforme dintr-o zonă cu puternic accent oriental, cu multitudinea ei de chioşcuri, chioşculeţe şi zarzavagii, într-una occidentală, agreabilă şi, mai ales, vizitabilă.

Peste tot în Europa Occidentală gările au fost transformate în spaţii urbanistice integrate în ansamblul localităţilor din care fac parte. Proiecte ce au desfiinţat gardurile ce împrejmuiau gările, au adus şinele de cale ferată la nivelul carosabilului şi au reabilitat clădirile vechi după ambientul general, au adus gările în centrul atenţiei locuitorilor şi le-au transformat în spaţii accesibile, înconjurate de terase şi locuri de joacă pentru copii.

Recenta modernizare a clădirii impune la rândul ei o măsură, după părerea mea, obligatorie şi rapidă. Este o nedreptate ca această clădire să rămână în spatele actualelor ”construcţii” pe care le vedem cu toţii în faţa gării. După un obicei urbanistic regretabil, locul s-a umplut de localuri încropite în condiţii insalubre şi dubioase, ce fac din acest loc unul ruşinos şi de neacceptat în actuala conjunctură. O primărie respectabilă ar căuta rapid să vadă care e modalitatea în care poate intra în posesia acelui spaţiu pe care să îl dărâme în totalitate şi să îl transforme într-un părculeţ accesibil publicului larg.

Şi dacă tot am ajuns aici, operaţiunea de reproiectare ar trebui să cuprindă şi actuala autogară, piaţa de pe colţul străzii gării, pasajul din faţa magazinului Billa. Dacă ar fi să fim corecţi până la capăt, proiectarea actuale gări cu peroanele ei extinse trebuiau să ţină cont de nevoia oraşului de a realiza o trecere la nivelul carosabilului din strada Gării peste linii spre zona industrială.

Facem publice aceste gânduri deoarece în ultima vreme Primăria depune eforturi considerabile şi respectabile în privinţa conservării amplasamentelor istorice ale oraşului. Va trebui însă să ne referim tot mai des şi obligatoriu şi la crearea unor spaţii noi, demne de nevoile contemporane ale unui oraş şi unei populaţii europene.