Zilele acestea, agenda mass-media centrală şi locală a avut în prim plan cazul părintelui Cristian Pomohaci, acuzat de convorbiri indecente cu un adolescent. Opinia publică, „specialiştii” de toate felurile au dat verdictul „vinovat”, fără a aştepta o decizie finală atât din partea Bisericii Ortodoxe, cât şi a procurorilor, ca să nu mai vorbim că nu avem încă un dosar în instanţa de judecată. Practic, prezumţia de nevinovăţie nici nu a mai existat. Nimeni nu s-a întrebat cine e acel tânăr, de unde îl cunoştea pe preot, cum a ajuns înregistrarea în presă, cum de s-a făcut publică după mai mult timp, unde este tânărul acum, de ce nu iese în faţă, de ce era aşa de relaxat în discuţii, de ce cerea bani, unde este dovada că a avut loc o altă întâlnire concretă, deranjează pe cineva faptul că la părintele Pomohaci vin oameni din toată ţara care spun că rugăciunile lui îi ajută, deranjează faptul că este unul dintre cei mai cotaţi artişti etc.
Această etapă a cercetărilor nu poate să înfrângă vreodată principiul prezumţiei de nevinovăţie. Despre acest subiect am discutat cu avocatul Monica Săsărman.
“Articolul 23 din Constituţia României -Libertatea individuală prevede ca ‘’ (1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile’’, iar ‘’(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată’’
Art. 6 alin. 2 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevede ca “Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită’’. În jurisprudenţa constanta Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că trebuie făcută distincţia între a exprima direct suspiciuni despre o persoană şi a exprima public o opinie personală privind vinovăţia sa. Inclusiv România a fost condamnată pentru nerespectare. La data de 12 februarie 2016, miniștrii statelor membre ale UE au adoptat Directiva privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Directiva cuprinde noi norme care vor garanta prezumția de nevinovăție a persoanelor pe care poliția sau autoritățile judiciare le acuză sau le suspectează de comiterea unei infracțiuni. Scopul Directivei este acela de crea în primul rând un spațiu comun de încredere în angajamentul fiecărui stat că va respecta hotărârile și deciziile judiciare în materia dreptului penal în spiritul acestor noi reguli menite să asigure respectarea următoarelor drepturilor fundamentale, cum ar fi: ‘’1. Nevinovăție până la dovedirea vinovăției. Este interzisă orice manifestare publică din partea autorităților care ar putea sugera vinovăția, înainte de aflarea verdictului. O definiție comună a prezumției de nevinovăție va fi valabilă pentru toate statele membre’’. Art. 4 Nou Cod Procedura Penală: ‘’Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitive. După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerilor organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului’’ ne-a declarat avocatul Monica Săsărman.