Daniel Suciu, în numele PSD. Pentru autonomie teritorială, răspunsul e scurt şi sec: Împotrivă!
Image
suciu.jpg

Liderul grupului parlamenta al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor, deputatul Daniel Suciu, a anunţat că formaţiunea pe care o reprezintă nu este de acord cu autonomia teritorială în România. Anunţul a fost făcut în urma depunerii unui proiect e autonomie teritorială a Ţinutlui Secuiesc, de către un deputatu UDMR.  

„Iniţiatorul acestui proiect legislativ , dl. Kulcsar, spunea că românii şi maghiarii în acest an nu ar avea ce să sărbătorească. Vreau să fac o precizare. România este formată şi din români, şi din maghiari şi din cele 18 minorităţi recunoscute, 19 cu reprezentare parlamentară. A face întotdeauna această distincţie români – maghiari, eu fiind ardelean, şi lăsând la o parte ceilalţi români de etnii diferite, cred că este o greşeală.

Cred ca este o greşeală şi să discutam despre un proiect de lege în termeni patriotarzi, pătimaşi, astfel că o să vă spun cât de simplu, cât de sec se poate, că grupul parlamentar al PSD nu va vota acest proiect de lege”, a declarat Suciu, la tribuna Parlamentului.

         Acesta a precizat că  PSD respectă moștenirea tuturor minorităților din România, ţara noastră fiind un exemplu pentru modul cum a legiferat și gestionat drepturile acestora.

         „Aşadar, stimaţi colegi de la UDMR, aveţi toată preţuirea, toată colaborarea noastră, a celor de la PSD, dar răspunsul nostru, astăzi, pe acest proiect de lege, este „Nu” şi mi-aş dori în acest an al Centenarului ca luările de cuvânt, ca poziţionările noastre, inclusiv de la această tribună să nu fie nici pătimaşe şi nici de natură a adânci şi mai tare unele falii create artificial şi întreţinute chiar şi  politicianist. O mai spun încă o dată. Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestui proiect de lege”, a declarat Danile Suciu.  

Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a depus pe data de 22 decembrie 2017 un proiect de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc, care propune în esenţă revenirea la organizarea adminstrativă pe scaune, un preşedinte, parlament şi guvern propriu iar limba maghiara recunoscută ca limbă oficială pe lângă limba română. În 8 ianuarie, liderii celor trei partide ale comunităţii maghiare din România, UDMR, PCM si PPMT, au semnat o declaraţie comună prin care cereau autonomie teritorială, locală şi culturală, dar n-au spus că în Parlament a fost depus deja şi un proiect de lege în acest sens. Este al doilea proiect radical de autonomie, după o iniţiativă similară din 2014.