În această săptămână, Senatul a dat din nou undă verde privilegiilor, foloaselor necuvenite şi discriminărilor în raport cu restul cetăţenilor României. Principiul echităţii şi al contributivităţii a fost aruncat la coşul de gunoi!

 Adoptat  cu 85 de voturi "pentru", 21 de voturi "împotrivă" şi 11 abţineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ, care prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate şi, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Codul administrativ este un proiect foarte costisitor pentru români, amendamentele adoptate în Comisia specială pentru Codul administrativ, generând costuri suplimentare pentru pensiile speciale pentru primari de peste o sută de milioane de euro anual pentru cei care au avut minim un mandat.

"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completarile ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limita de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în amendamentul adoptat de Comisie.

O alta modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoana fizica autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
Mai mult decat atât, indemnizaţia pentru limita de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public. Senatul a avut calitate de primă Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

Dacă cei care conduc îşi văd doar de interesul personal şi de privilegiile financiare exclusiviste, amendamentele adoptate demonstrând încă o data un total dispreţ pentru priorităţile din societatea romanească! Cele peste 100 de  milioane de euro cât ne vor costa pensiile speciale ale primarilor şi preşedinţilor de consilii judetene pot fi direcţionate spre scoli şi dotarea lor la nivel european, ca să nu mai avem unităţi de învăţământ fără aviz ISU sau cu grupuruile sanitare în curte. În judeţul Bistriţa-Năsăud, la final de an şcolar, avem încă 42 de şcoli care nu se regăsesc pe agenda de priorităţi a primarilor cu salarii speciale şi pensii speciale.  Pot fi, de asemenea, directionate spre sistemul public de sănătate, spre infrastructura deficitară sau absentă. Recent într-un discurs, Timmermans spunea clar că dacă România ar avea o infrastructură decentă, PIB ar urca anual cu 2-3 procente.

Comisia Europeană avertizează că amendamentele din Parlament la Codul Administrativ periclitează eforturile de  depolitizare şi de profesionalizare a funcţionarilor publici şi anulează paşii anteriori făcuţi în acest sens. Comisia mai arată că eşecul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România (ex-ante) constituie temeiul pentru suspendarea plăţilor din fonduri europene. Practic, România riscă să piardă alocarea financiară a programului pentru perioada 2014-2020, adică 553,19 milioane de euro.

USR a votat împotrivă, a inițiat legi împotriva pensiilor speciale. În viitor, USR îşi propune eliminarea acestor privilegii. Pensiile trebuie să respecte principiul contributivităţii.

Deputat Cristina Iurișniti