Scriitorul Corneliu Florea, alias dr. orelist Dumitru Pădeanu, din Bistriţa, este stabilit de peste 40 de ani în Winnipeg, Canada.

Activitatea sa literară este bogată, din scrierile sale amintim: Jurnale trăite – Jurnal de lagăr liber 1980 – lagărul de refugiaţi din Austria, Jurnal pe frunze de arţar – primul cincinal de imigrant în Canada, Jurnalul unui medic, 1939-1963, Jurnalul unui medic – 1963-1980, Jurnalul de trecător cinic – România 2014, Vara pisicilor negre – România 2016, apoi cărţi-eseuri politico-sociale – Constituţia de la 29 februarie, Semnele semenilor mei, Afacerea holocaustului. Vremuri antiromâneşti, Libertatea de a iubi adevărul, Fiecare cu America lui – fără majuscule, Polemos – război patapievicianismului anti-român, Critice şi anticritice, Scrieri istorice – Cine tulbură liniştea Transilvaniei, Risipirea – cronică bucovineană, Glose medicale – de la Asclepios la Paulescu, Anotimpuri istorice – la Timişoara, Însemnări de călătorie – Note de pe drumurile lumii – Nord America, Europa, România, Coloana Infinită şi totemurile canadiene – arte spre cer, Peregrinări – din Alaska în Polinesia, la mohaii din Rapa-Nui, Călător prin felurite lumi. Un CV literar bogat a unei vieţi închinate medicinii şi literaturii, culturii.

La Casa de Cultură a Sindicatelor, la Cenaclul literar „G. Coşbuc”, scriitorul Corneliu Florea şi-a lansat recenta sa apariţie editorială, la Editura Aletheia din Bistriţa – „Fierăria lui Staricu”, fiind prezentat de scriitorul Virgil Raţiu, stabilit de ceva vreme în Cluj-Napoca. Cartea are şi un subtitlu edificator – Frescă oltenească în tuşul vremii.

„Fierăria lui Staricu” este o cronică românească – şi autobiografică, despre o familie oltenească din care îşi trage rădăcinile paterne Dumitru Pădeanu, o istorie a unei comune doljene de-a lungul Jiului, o istorie a Olteniei, taman din vremea lui Pazvante –chioru şi a legendarilor Vladimirescu şi Iancu Jianu, ce împreună cu haiducii lui, au scăpat Ţara Românească de pazvangii. Este o recunoştinţă, tardivă, a scriitorului faţă de neamul său ţărănesc, pe care îl respectă, mai mult decât orice altă categotrie socială. Corneliu Florea este fericit că a trăit împreună cu ei, că i-a iubit, copil fiind, şi a fost iubit de ţăranii olteni şi însufleţit de ei, ei au fost cei ce i-au dat curajul în viaţă, curajul de a rezista la greutăţile vieţii, omenia ţărănească fiind un superlativ a trăsăturilor umane. Scriitorul i-a portretizat din amintiri vii, dintr-o sinceră simţire de cinstire începută din copilărie până la lumea a două continente. Corneliu Florea şi-a aşezat neamul oltenesc românesc în adevăratul său cadru istoric, a descris cu talent scriitoricesc generaţia bunicilor săi, luptători în Primul Război Mondial, în Războiul de Întregire a Neamului, cum spune Mircea Vulcănescu. Autorul a cuprins şi generaţia tatălui său, combatant în al Doilea Război Mondial, inspirat din „Istoria politică şi militară a războiului României contra Rusiei societice” a generalului Platon Chirnoagă.

Citarea câtorva titluri din sumarul cărţii ne va lămuri despre temele abordate în acest recent volum: Rădăcinile mele olteneşti, Armata română în Oltenia la început de secol XX, Războiul întregirii neamului românesc – 1916-1919, Înfrângerea imperiilor – Eliberarea naţionalităţilor, Preţul scump al Unirii Naţionale, Trecătoarea vreme a Păcii, Americanii cu bombe, ruşii cu tancuri, Americanii nu mai vin, ruşii nu mai pleacă, Arca lui Noe şi lupta de clasă pe Jiu – 1950, Cartela noastră cea de toate zilele – 1951, Viitorul comunist vine în duba neagră – 1952, Sub zodia neagră a stalinismului – 1953. O postfaţă este scrisă semnificativ „Fierul – plug şi sabie” de Cristian I.C. Popescu.

Scriitorul Corneliu Florea a mulţumit celor prezenţi, a remarcat şi prezenţa scriitorului şi prietenului său, autor a cărţilor „Cotul Donului” despre românii căzuţi eroic în al Doilea Război Mondial – Vasile Şoimaru, din Chişinău, prezent şi el la Bistriţa, după care a acordat autografe şi a oferit volume din scrierile sale.

Corneliu Florea revine mereu acasă, în România, la Bistriţa, cu libertarea sa de scriitor de a iubi Adevărul!