Am luat drumul sufletului spre locuri şi oameni care zugrăvesc cele mai frumoase obiceiuri dintr-un colţ de rai- Valea Bârgăului. Pătrundem cu sfioşenie în casa ţărănească ( amenajată pe scena Căminului Cultural) unde suntem invitaţi la şezătoare. Ne luăm costumul popular de Bârgău şi ne reamintim de lucrurile de altădată: torsul, cepcenii şi ragila, socul, bobgii, sâta, învârte-te purice, fântâna, cipăruşul, lucruri şi jocuri care ocupau timpul tinerilor. Nu lipsesc idilele care de cele mai multe ori se finalizau prin scoaterea fetei în tindă, „fală mare pentru o fată dacă era invitată de un ficior lotru”.

De Lăsatu Secului am participat la o șezătoare frumoasă a tinerilor din Josenii Bârgăului, coordonați de interpreta Maria Moldovan Gavri- director Căminul Cultural şi coregraful Paul Muntean. Îi felicit că nu uită de tradiții, aducând în șezătoare toate elementele specifice. Am cântat, am jucat, s-a descântat s-au spus ghicitori.

Prin cântece nostalgice sau satirice, se chemau flăcăi în șezătoare: ,,Ce sară-i în astă sară

Da-i sară de șezătoare

Fete-avem ficiori n-avem

Ne-om face vo' doi de lemn

Cu picioare de tujleni

Ș-om gândi că-s lătureni

Că feciorii ni' s-o dus

La șezătoarea de sus

Că acolo-i casa de bârne

Și-s fetele mai bătrâne

Aici casa-i de nuiele

Și-s fetele tinerele. ,,

Era și un loc a practicilor magice. Fetele se așezau în perechi, spate în spate și își treceau printre picioare sita sau ciurul cu fire luate din toate fusele toarse, strigând:

„Turtuluc, butuc

Cu sita m-apuc

Feciorii să-i aduc

Fie căt un puișor

Numa' să fie ficior

Fie cum a fi

Numai de-a vini!”

Altă practică era de-a scutura gardul zicând: ,,Io nu scutur gardu,

Că-l scutur pă dracu' ,

Dracu' scutură ficiorii

Să n-aibă stare și alinare

Pân' la noi în șezătoare.”

După ce caierele de lână și cânepă erau gata de tors urmau jocurile, cel mai cunoscut joc era „învărte-te purice” : unul dintre feciori striga: „Învârte-te purice”. „Nu pot”, răspundea altul. „Până când?”, întreba primul. „Până când Ion n-o sărută pe Ileana”, răspundea celălalt. Şi astfel întregul sat știa de intenția celor doi.

A fost prezent și primarul Nicolae Vrîncean, susţănător al tradiţiilor. Să mai amintim şi expoziţia cu modelele de cusături şi ţesături folosite la costumele tradiţionale făcute de Maria Moldovan.

Felicitări că promovați frumoasa ladă de zestre a Bârgăului.