Măriuca Drăgan: Nu ne pierde, Doamne, încă !
Image
1183070003249648421917172118025724666408093n.jpg

Autobiografie

Mă numesc Măriuca Drăgan, din comuna Monor, şi sunt absolventă a Liceului Agro-Industrial. Sunt căsătorită şi am doi copii.

Am apărut în ziare din Reghin, Bistriţa, dar şi în reviste precum „Agricultorul”, de la Editura „Ceres” Bucureşti, dar şi altele înainte de 1989.

Am fost premiată în concursul de creaţie „Om bun, om rău” din Bistriţa, anul 2002.

Am apărt în cartea „Studii şi cercetări etnoculturale”, Bistriţa, cu poezii şi colinde proprii.

Am scris cărţile „Poezii Populare”, " De la noi din Ardeal" şi „Sămânţa cuvântului”.

Mulţumesc celor care mă citiţi

Măriuca Drăgan

...........................

Este laureată a concursului organizat în 2001 de ziarul bistriţean „Răsunetul”

Versurile de inspiraţie folclorică, istorică şi religioasă, cu unele metafore merituoase.

Mircea Prahase

O, Doamne!

O, Doamne! Nu ne pedepsi...

Aşa cum noi am meritat

Că n-am ascultat de Tine

Cum bine Iisus ne-a-nvăţat

O, Doamne! Nu ne pedepsi..

Boala arde-ntreaga lume,

Bogat ori sărac se duce

Nu ştiu câţi vor mai rămâne.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...

C-atâţia sfinţi pe lume-ai dat

Ce ne-au spus, Doamne, de tine

Dar noi de răi n-am ascultat.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...

Ne plângem morţii din poartă

Plângând ne uităm după ei

Cum se duc cu doar la groapă.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...

De mândri, nedrepţi, de mişei

Batjocoritori şi hapsâni

Oameni neiertători şi răi.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...

Doamne, mai lasă-ne viaţa

Că poate încă vor mai fi

Drepţi şi buni în lumea asta.

Staţi acasă

Staţi cu toţii acasă de vreţi să trăiţi,

Căci coronavirus globul a cuprins.

Staţi acas’ părinţi, copii, surori şi fraţi

Că e pandemie, oamenii-s atacaţi.

Staţi cu toţii acasă de vreţi să scăpaţi,

Că de nu, de virus veţi fi atacaţi.

Staţi acasă, fraţi, nu ieşiţi mai deloc

Boala-i de la om la om, e-n orice loc.

Staţi acasă toţi, nu vă îngrămădiţi,

Prea aproape nu staţi, la trei metri să fiţi

Pe nas şi pe gură să vă puneţi masca

Spălaţi cu săpun mâinile şi faţa.

Cu săpun şi apă spălaţi-vă mereu

S-aveţi mănuşi. Pandemia-i război greu

Dezinfectaţi mâna când e necesar

Mănuşile, clanţa, tot ce-i atins iar.

Spălaţi poamele cu apă şi spăpun

Că-i grea boală-n lume, e virus nebun,

Astea toate eu vă spun şi vă vestesc

Cum doctorii toţi ne-nvaţă, ne vorbesc.

Vă rugaţi Fecioarei din a Sa Grădină

Fiul Său Iisus de noi s-aibă milă

De noi, păcătoşii, fecioara s-o îndura

Şi Fiul Său, Iisus, boala ne-o lua

Dar întorşi cu toţi din păcat să fim

Cu greul, cu boala, să nu ne-ntâlnim.

Că lumea asta făcutu-şi-o legi noi

Fără Dumnezeu, dar boala-n război?

Pentru cadre medicale

Când ţara ne e încercată

Câd tot globu-i încercat

Voi toţi, medici, laolaltă

Cu marea boală vă luptaţi.

Medici, cadre medicale,

Ca nişte îngeri sunteţi voi

Pentru bolnavii din spitale,

Că pandemia-i greu război.

Sunt cu voi, asemeni vouă,

Oameni drepţi şi oameni buni

Că daţi speranţă de viaţă

La bolnavii acestei lumi.

Lăcrimăm cu voi alături

Când vă siliţi să vindecaţi

Când nu vă daţi deloc în lături

Şi rezistaţi epuizaţi.

Sunteţi ca îngerii păzitori

De-a lui Dumnezeu cel Sfânt

Cel ce se bucură-n cer,

Medici - ce faceţi pe pământ.

Că bolnavii, nevoiaşii

Sunt fraţii dragi ai lui Iisus

De aportul vostru, medici buni

Se bucură Dumnezeu sus.

Nu ne pierde, Doamne, încă

O! Iisuse, ai îndurare,

Cerem cu lacrimi amare:

Ia a lumii boală mare

Şi dă iar lumii iertare.

Iisuse, Mărire Ţie

Dă-ne-n lume milostire

Suferinţa, boala cea grea

De pe noi, nevrednicii, o ia.

O! Iisuse îndurător

Îndură-te de-a nost’ popor

O! Iisuse, ai milă, vezi,

Că-i durerea lumii întregi.

Nu ne pierde, Doamne, încă,

De pe al tău sfânt pământ

Că cine-ţi va cânta Ţie

Tată Ceresc, iertător Sfânt.

Nu ne pierde, Tată Sfinte

Pentru a noastre păcate

Mai ţine-ne pe-al tău pământ

Să spălăm relele toate.

Să spălăm cu lacrimi tina,

Păcate multe şi dureri

O! Iisuse bun! Mâna-ntinde

Cu vindecări şi cu iertări.