Azi- noapte te-am visat cum te urcai

Pe Golgota cea grea şi-mpovărată,

Cu trupu-nsângerat şi istovit,

Tu n-ai vărsat o lacrimă o dată.

N-ai plâns când fără milă te loveau

Şi ura lor îţi răscolea durerea.

O clipă, Crucea n-ai lăsat-o jos

Şi vlăguit  îţi adunai puterea.

Când apă le-ai cerut, ţi-au dat oţet

Să-ţi potolească setea-nfierbântată.

Tu ai băut şi ei râdeau mocnit,

Că ai primit o astfel de răsplată.

Şi cuiele muşcau din carnea ta,

Când te-au suit pe cruce fără vină,

Patru piroane ţi-au trecut prin os

Şi-n loc de lacrimi, ai vărsat lumină.

Nu rănile făcute te-au durut,

Ci vorbele stropite cu ocară,

Dar ai tăcut şi-a fost de-ajuns

Ca nemurireaTa să-i doară.

Din prea multă iubire pentru noi,

Te-au răstignit pe-altarul Mântuirii.

Şi-ai înviat a treia zi din morţi,

Răscumpărând Păcatul  omenirii.