Grele zile trăiește poporul ucrainean, zile întru dureri și întru suspine.

Cel prea fără de rușine și cumplit balaur a venit să le tulbure toate de sub cerul țării lor, să bage teamă în inimile oamenilor, pe toți să-i înșele cu mincinoase semne, cu năluciri iscodite de mintea lui și rostite de limba lui.

Balaurului însăși i s-a sădit în suflet de către sinedriul lui că este un dumnezeu, dar cu năluciri înfricoșate, zburând în văzduh cu toți dracii, schimbându-și chipurile, înfricoșând fără de măsură pe toți oamenii.

Face necazuri peste tot, suflete devin nemângâiate, slăbire pe pământ și pe mare, lumea e tulburată, fiecare fugind încotro vede cu ochii.

Obraznicul va vrea să pună stăpânire pe pământul răsăriturilor, va trimite dracii în toate direcțiile să vestească smintelile sale.

Neștiind ticălosul a sa neputință și mândrie, va tulbura pământul și va înfricoșa pe toți cu mincinoasele-i vorbe; a venit balaurul să facă amestecare de morți și înfometați în toate marginile lumii.

A venit pângăritul ca un fur, ca să înșele pe toți: smerit, liniștit, iubitor de săraci, dar cu arătări și înfricoșări să pună stăpânire peste tot și peste toți. S-a fățărnicit cu vicleșug să placă tuturor și, cu chipul bunei rânduieli, amăgește lumea ca să se facă mare împărat.

Își înalță inima lui și varsă balaurul veninul morții, tulburând lumea clintind din țâțâni pământul, necăjește pe toți, pângărește suflete. Se arată aspru, fără de omenie, iute mânios, cumplit, slut, grețos, sălbatic, sârguindu-se a arunca în groapa păgânătății tot neamul omenesc, întru a sa nebunie.

Peste tot numai frică și cutremur. Și noaptea și ziua, pe ulițe sunt morți, foame și sete, glas de plângere.

Nu vrea să creadă că va veni vremea când el, balaurul, legat de îngeri, împreună cu toți dracii și cei asemenea lui care au luat pecetea lui Antihrist, vor merge înaintea Marelui Împărat care va da asupra lor hotărârea cea aspră: osânda cea veșnică în focul cel nestins.