Eugen Albu lipseşte de la Festivalul umorului bistriţean
Image
albu.jpg

        Am urmărit aproape fiecare ediţie a Festivalului Internaţional de Satiră şi Umor ,,Mărul de Aur’’, organizat de Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa şi  ajuns în anul acesta la Ediţia a XXXVIII-a. Între prestigioasele nume care au participat la această manifestare culturală bistriţeană s-a aflat şi epigramistul de elită Eugen Albu, din Cluj Napoca. La actuala ediţie, numele lui nu mai apare pe afişul care i-a onorat de atâtea ori prezenţa, pentru că s-a stins din viaţă la 22 ianuarie 2022, în vârstă de 82 ani. Înzestrat cu un ascuțit spirit de observație și cu un umor fin, a publicat de-a lungul vieții peste 2.000 de epigrame, cuprinse atât în volume proprii, cât şi în volume colective sau antologii. Printre acestea se numără „Epigrame” în 1995, „Mi-e inima o epigramă”, în 2001, „Moş Crăciun cu T.V.A.”, în 2002, „Trădarea lui Hipocrat”, în 2004, „Mare e grădina ta, Doamnă”, în 2007, „Clepsidra cu iluzii” în 2009 și „În cursul zilei de azi- noapte”, în 2012 şi altele. La concursurile de umor, a dobândit peste 150 de premii, printre care se numără şi cele obţinute la Bistriţa. El a fost organizatorul celor 20 de ediții ale Festivalului intitulat ,,Eterna Epigramă”, desfășurate în Cluj-Napoca. Eugen Albu s-a numărat printre membrii Uniunii Epigramiştilor din România şi preşedinte al Asociaţiei Epigramiştilor Clujeni.

           Mi-am permis să scriu despre Eugen Albu, pentru că l-am cunoscut personal şi de care mă leagă amintiri deosebit de frumoase. Când a împlinit 75 de ani, am participat împreună cu un grup de astrişti năsăudeni la aniversarea sa. Erau prezenţi acolo, oameni de-o aleasă cultură, epigramişti din multe zone ale ţării, cunoscuţi şi prieteni apropiaţi, între care, Florin Piersic, Dorel Vişan, Cornel Udrea şi mulţi alţii. S-a vorbit în termenii cei mai elogioşi la adresa sărbătoritului şi i s-au adresat epigrame încărcate de urări de bine şi sănătate, dar şi pline de umor. Printre ei m-am nimerit şi eu, pentru a-i da o replică la epigrama de pe coperta cărţii sale aniversare, pe care o citisem cu puţin timp înainte :

,,Şi eu şi toamna am trecut,

S-aşterne bruma peste vii.

Dar, apropo de aşternut,

Degeaba vii, degeaba vii !’’

 

Replica mea

Chiar de anii au trecut

Şi-ai motive de tristeţe,

Îţi doresc un aştenut

Ca în prima tinereţe.

 

Recomandare

Ajuns la vârsta când putere nu-i

Şi nu mai ai succes la dame,

Uneltele să ţi le-aşezi în cui

Şi să te-apuci de epigrame.

 

Constatare

 E caustic, când ne spune

Câte rele sunt pe lume

Şi acolo unde doare

Pune peste rană sare.

                             (M.D )

      Au urmat apoi alte întâlniri din cadrul Cenaclului ,,Artur Silvestri’’ din Cluj Napoca, unde am continuat să prezentăm împreună propriile noastre creaţii de acest gen.Atunci mi-a propus să mă înscriu în Cercul Epigramiştilor Clujeni, dar am considerat că e mai bine să rămân în anonimat . Eugen Albu era un fotograf al sufletului omenesc, lăsând loc  de speranţă dictonului ,,Ridendo castigat mores’’ (Prin râs se corectează lucrurile), aşa cum o face şi prin epigrama următoare :

  Sfatul medicului

Spunea cu vocea lui blajină

Că-un păhărel de vin la cină

E-un leac ce prelungeşte viaţa…

De-atunci cinez şi dimineaţa.

      Scriind epigrame, a dat glas conştiinţei civice, era ca un ,,torent’’care voia să rupă,, zăgazurile’’ impuse de mai marii zilei :

Electorale

 ,,Toţi ne-au promis când i-am ales

 C-or să ne ducă spre progres,

 Şi, recunosc, n-a fost un truc,

  Că de atuncea tot ne…duc’’

           Scrisul său se caracterizează printr-o extraordinară dexteritate şi precizie a limbajului, înţesat cu ironie şi autironie, într-o gamă de la fin la caustic. El a ştiut să dea cuvântului o neobişnuită consistenţă şi rezonanţă. Acest festival poate fi considerat şi un pios omagiu adus epigramistului Eugen Albu.