Există o Pasăre care cântă o singură dată în viață, mai frumos, mai duios, mai dulce decât orice altă Pasăre a Pământului. Din momentul când spune adio cuibului său, părăsindu-l, caută un copac cu spini, cântă printre ramurile sale sălbatice, și se aruncă în spinul cel mai lung și cel mai ascuțit...În agonie, în extazul morții, Pasărea scoate un ultim tril mai sublim decât al privighetorii și ai ciocârliei, luate împreună...Prețul suprem, existența însăși...Viața o obținem doar cu înaltul preț al unei dureri existențiale... Pasărea Spin, iubire imposibilă...Moartea este o mare Taină...Omul, Păsările, misterul Creației...Moartea vine cântând...