Ampla manifestare de acum 35 de ani rămasa, iată, în memoria românilor din Țara-Mamă si Basarabia drept ''Podul de flori'' se dorea să fie ''Podul de fier''.
Actualitate
Deocamdată, ne este de folos să cunoaștem poezia unei tinere publicate din Bălti:
''Primește-mă acasă, Românie!
Am obosit ca un copil orfan,
Primește-mă, măicuță Românie,
Ești ultima speranță ce-o mai am!
Fă-mi loc in casa ta ca la o fiică
Și pune flori pe masă-n Casa Mare,
M-am saturat atât să-mi fie frică,
Mi-i dor in suflet de o sărbătoare.
M-au tot furat, mințit și chinuit,
Mi-au alungat copiii și nepoții,
Mi-au ordonat forțat ca să te uit!
Dar nu pot, maică! Aștept in dreptul porții...
Primește-mă, măicuță Românie!
Am obosit ca un copil orfan,
Primește-mă acasă, Românie!
Ești ultima speranță ce-o mai am... ''
Angela Mândăcanu