Având în vedere faptul că în data de 21 iunie 2013 suntem invitaţi la

dezbaterea publică privind Planul urbanistic general al municipiului

Bistriţa şi Regulamentul de urbanism al municipiului, îmi permit să vin

cu câteva comentarii şi propuneri, în faţa opiniei publice bistriţene,

prin publicarea în principalele canale de mas-media bistriţene şi pe

contul meu de facebook, deoarece nu sunt sigur că voi putea participa la

şedinţa din 21 iunie 2013.

În cazul în care programul îmi va permite, voi fi prezent să-mi susţin

punctele de vedere şi propunerile pentru PUG şi Regulamentul de urbanism.

Recunosc că nu am aprofundat toată documentaţia aferentă PUG şi

Regulamentului de urbanism ce se află în dezbaterea publică. Este un volum

foarte mare de informaţie şi trebuie mult timp ca să poţi afirma că ai

studiat profund această temă, care este foarte importantă pentru

dezvoltarea municipiului Bistriţa în următoarele decenii şi care poate

lăsa amprente pentru câteva secole de acum încolo.

Îmi permit să fac o apreciere generală asupra documentaţiei care este la

dispoziţia publicului: două dosare stufoase, cu multe generalităţi, care

folosesc metoda consacrată „copy-paste” ( la mare respect în România),

fără a o adapta la realităţile municipiului Bistriţa.

Ştiam că râul Bistriţa ardeleană, care străbate oraşul nostru,

izvorăşte din Munţii Călimani, de sub vârful Bistricioru, dar am avut un

mare regret să aflu, din această lucrare plătită cu mulţi bani, că

Bistricioru are altitudinea de 562 m, când ştiu sigur că Bistricioru are

altitudinea de 1990 m ( izvorul râului fiind la cca 1600 m).

Sunt foarte multe argumente în a susţine că documentaţia este foarte

superficială. Vă mai dau un exemplu: la pag. 15 din Regulament, cap I.81

este următoarea prevedere:

„ Interzicerea autorizării executării construcţiilor în zonele expuse

la riscuri este interzisă până în momentul diminuării, respectiv

eliminării riscului respectiv din zona respectivă”

Analizaţi vă rog, nu atât gramatical, cât în minima logică

urbanistică, interdicţia de mai sus.

După cum am menţionat sunt multe alte aspecte care mă îndreptăţesc să

afirm că documentaţia este copy-paste (se poartă în România), sunt

pasaje unde sunt menţionate municipiile Târgovişte sau Ploieşti, în loc

de Bistriţa. Numai privind din această prismă, lucrarea ar trebui

refuzată şi atribuită altui proiectant, care cunoaşte realităţile

bistriţene.

Analiza SWAT privind dezvoltarea municipiului Bistriţa nu are nici un

element specific municipiului nostru, sunt convins că a fost copiată din

planurile urbanistice ale altor oraşe.

Trecând concret la câteva prevederi ale PUG 2013, fac următoarele

aprecieri:

I. INTRAVILANUL ORAŞULUI BISTRIŢA

I.1 Mi se pare ciudat faptul că perimetre cu construcţii sunt lăsate în

extravilan(poate cel mai elocvent exemplu este perimetrul situat între

drumul ce duce la Sigmir şi pădurea Schulerwald, unde sunt multe case/vile

care nu sunt introduse în intravilan) dar apar, pe ici pe acolo ( pe unde au

case/vile persoane care au reuşit să-i convingă pe autorii PUG) mici

insule de intravilan la câteva sute de metri de perimetrul construibil. Mă

întreb, de ce X care are o casă la cca 200 m de drumul Bistriţa-Ghinda

este propus pentru intravilan, iar tot drumul de acces până la această

casă este extravilan??? Numai că-l cheamă XYZ sau că are o palincă bună

pentru protocol (fără a face referire la alte posibile recompense materiale

sau de altă natură).

2. Salut faptul că pădurea Schulerwald este propusă pentru a fi introdusă

în intravilanul oraşului Bistriţa, ca spaţiu verde – pădure de

agrement. Vin cu întrebarea: de ce nu este propunerea de a intra în

intravilan, ca spaţiu verde- pădure de agrement, şi pădurea Codrişor

(Schifferberg) ? Există plan urbanistic zonal pentru amenajarea pădurii

Codrişor şi a malurilor râului Bistriţa ca zonă de agrement. De ce nu

este luat în considerare acest PUZ? Pentru faptul că se susţine şi de cei

ce propun noul PUG aberaţia cu şoseaua de centură prin Dealul Codrişor???

Am auzit comentarii că pădurea Codrişor nu poate intra în intravilan

pentru că ar fi încălcate prevederi ale Codului Silvic. Oare cum,aceleaşi

reguli permit introducerea pădurii Schulerwald în intravilan iar pădurea

Codrişor nu poate fi intravilan al oraşului?

Susţin ferm că pădurea Codrişor(Schifferberg) este mai accesibilă ca

spaţiu verde pentru bistriţeni, are tradiţie în acest sens (până în

1970 era efectiv o extindere a parcului municipal, mulţi ani serbările

câmpeneşti de 1 Mai sau 23 august erau organizate în poiana lui Becheş,

deasupra dealului Codrişor.

Aberaţia cu şoseaua de centură prin dealul Codrişor trebuie să fie

abandonată.

Argumente:

1. Distrugem o zonă de agrement importantă pentru Bistriţa (dealul

Codrişor)

2. Am aduce un factor poluant major (o arteră de circulaţie de mare trafic)

foarte aproape de centrul oraşului (3-400 m în linie dreaptă de axa

centrală a oraşului Bistriţa)

3. Nuse rezolvă problema tranzitului peelaţiade trafic foarte importantă :

Bucureşti- Braşov- Tg-Mureş spre Valea Someşului şi Maramureşul

istoric; tot acest flux auto va trebui să folosească actuala şosea de

centură; nu ştiu cât reprezintă acest flux de trafic, dar sunt convins

că este foarte important.

II. Propuneri pentru Regulamentul de urbanism

Pentru a diminua efectele nocive ale intervenţiilor la reţelele subterane (

apa/canal/gaz/electricitate) propun următoarele prevederi în Regulamentul

de urbanism:

1. Primăria municipiului Bistriţa trebuie să notifice/înştiinţeze cu 12

luni înainte de reparaţia capitală/reabilitarea unei străzi toţi

proprietarii de terenuri de pe acea stradă pentru a-şi realiza

branşamentele de utilităţi până la limita proprietăţilor; după

reabilitarea străzii respective fiind interzise orice lucrări de

branşament la reţelele utilitare (doar cu foraj subteran sau cu refacerea

integrală a stratului asfaltic pe strada respectivă)

2. Primăria municipiului Bistriţa trebuie să notifice proprietarii de

reţele edilitare subterane cu 12 luni înainte de reparaţia

capitală/reabilitarea unei străzi pentru ca aceştia să ia măsurile ce se

impun pentru elimina riscul de intervenţii accidentale la aceste reţele.

În cazul în care proprietarii reţelelor subterane de pe străzile

reabilitate de Primăria municipiului Bistriţa vor avea intervenţii pe

durata de 15 ani de la reabilitarea străzii, vor fi obligate să repare

covorul asfaltic pe întreaga suprafaţă a străzii, nu numai în zona

defectului.

III. Pentru a elimina o sursă importantă de praf în oraş propun

introducerea, în Regulamentul de urbanism a următoarelor prevederi:

1. Autorizaţia de construcţie va fi emisă numai după ce solicitantul

dovedeşte faptul că are contract cu firmă specializată în colectarea şi

transportul deşeurilor de şantier în containere adecvate;

2. Se interzice depozitarea materialelor de construcţie (nisip,mortar, etc)

pe spaţiul public sau privat direct pe sol.