La finele săptămânii viitoare, mai exact, vineri, 19 decembrie, Primăria Bistriţa va organiza o dezbatere publică privind ,,Amenajarea şi modernizarea Pieţei Centrale”. Formula modernă de amenajare a fost aleasă în urma unui concurs de soluţii, desfăşurat în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania. Varianta câştigătoare aparţine arhitecţilor de la S.C. Planwerk S.R.L. Cluj-Napoca.

"Soluţia pe care noi am propus-o urmează a fi dezbătută şi dorim foarte mult să purtăm aceste discuţii. Ceea ce putem spune în avans comparând Bistriţa cu alte oraşe de la noi, dar şi cu alte oraşe din Europa, e că acest pas e unul normal şi e un pas, nu o spun în nicun fel negativ, e un pas care aduce Bistriţa în rândul lumii cu o asemenea abordare pentru Piaţa Centrală şi mă refer la deschiderea spaţiilor pentru pietoni şi la elimarea vehiculelor care circulă sau care staţionează. Acesta este cel mai mare pas”, a afirmat arhitectul Eugen Pănescu de la firma Planwerk.

Potrivit edilului Ovidiu Creţu, în perioada următoare vor urma dezbateri multiple pe acest subiect, urmând ca în 2016 să demareze lucrările de modernizare a Pieţei Centrale, iar într-o perioadă de doi ani de zile, acestea să fie finalizate.

"Vom avea dezbateri multiple, probabil vor fi completări care să nu schimbe ideea de bază a ceea ce au gândit arhitecţii. Cred că e o sarcină dificilă, complexă, dar ne angajăm să o realizăm. Mizăm şi pe fonduri europene şi această piaţa este componenta de bază a centrului pietonal, care într-un viitor rezonabil va trebui să cuprindă nu doar strada Liviu Rebreanu, ci şi strada Dornei, ci şi Piaţa Unirii, cu extensie spre piaţa Petru Rareş. Aceasta este organic zona pietonală a municipiului Bistriţa. Ar fi hazardat să lansăm acum o cifră, pentrucă nu o ştiu, până nu se face studiul de fezabilitate, dar fondurile europene sunt la uşa noastră şi o astfel de lucrare este perfect eligibilă. Nu plec de la Primărie, până nu a fi gata piaţa (n.r.- râde). Eu cred că foarte fezabil ar fi anul 2016 să intrăm cu sape, cu hârleţe, pentru că este o zonă istorică şi trebuie să protejăm ceea ce găsim. Estimez că anul 2016 poate să fie anul de începere de modernizare a Pieţei şi într-o perioadă de doi ani de zile să se finalizeze”, a spus primarul Ovidiu Creţu.

Vezi alte modificări propuse:

*În concordanţă cu Planul Urbanistic Zonal al zonei centrale si tema concursului emisă de organizator şi beneficiar, propunerea urmăreşte pietonalizarea în cît mai mare măsură a pieţei. Pe laturile de est şi de sud este asigurat accesul riveranilor, al vehiculelor de aprovizionare şi a celor de urgenţă, prin intermediul unui carosabil cu sens unic (3m), care se desfăşoară în continuarea străzii Titulescu şi face legătura cu strada Dornei. Capătul estic al străzii George Coşbuc este transformat în fundătură, fiind eliminat accesul auto în piaţă. În zona aferentă sediului primăriei , este propus un acces de tip fundătură dinspre strada Dornei. Pe traseul actualei străzi Dormei este păstrată posibilitatea accesului auto în piaţă, pe o fâşie carosabilă cu sens unic (spre vest), avînd lăţimea de 3,5m. La capătul vestic al acesteia, o alveolă permite înfiinţarea în viitor a unei staţii pentru transportul public, precum şi staţionarea temporară a autocarelor turistice. În continuarea acestei alveole, spre vest, se propune integrarea în profilul străzii Dornei a unor standuri pentru taxi. În piaţă nu sunt prevăzute locuri de parcare.

*Eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos deschide perspective noi şi permite percepţia şi înţelegerea spaţiului pieţei.

*Cu excepţia zonei din imediata vecinătate a bisericii (fosta incintă fortificată), se propune utilizarea unui singur tip de calupuri din granit. Trecerea spre pietrişul cu granulaţie mică din zona fostei incinte se face prin intermediul unei limite „moi”.

* Castanii de dimensiuni mari sînt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă. Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic: o grădină urbană.

*Proiectul de iluminat al traseelor pietonale si auto este intregit prin iluminatul de ghidaj al vegetatiei si cursului de apă, de iluminatul arhitectural al clădirilor care flanchează piaţa şi de cel al Bisericii Evanghelice. De asemenea, se vor ilumina şi arcadele de pe frontul nord-estic.

*Locurile de odihnă (bănci, scaune, mese, cuburi-tabureţi) sînt grupate predominant pe perimetrul şi în interiorul fostei incinte fortificate. Mobilierul e completat cu cişmele amplasate la intrările în piaţă. În zona cuprinsă între biserică şi primărie este propusă o machetă din bronz a nucleului istoric al oraşului.

*Zona nord-estică a pieţei primeşte un rol multifuncţional, reluînd în formă contemporană, tradiţia şi – parţial – configuraţia tîrgurilor care aveau loc aici. Prin eliberarea zonei de trafic staţionar, relocarea grupurilor sanitare şi restrîngerea vegetaţiei, se obţine flexibilitatea necesară desfăşurării diferitelor tipuri de evenimente: pieţe volante, tîrguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale.