„Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a Răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru. Şi dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică”.(Troparul praznicului)

Dragii noştri credincioşi!

Aşa după cum ştim, anul bisericesc începe în data de 1 septembrie, iar prima sărbătoare împărătească, din cele 12 de peste an, este închinată Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie). În popor sărbătorii i se mai spune Sfânta Maria Mică.

       Din cărțile noastre sfinte aflăm că în cetatea Nazaretului trăiau doi oameni bătrâni care purtau numele de Ioachim și Ana, care erau drepți înaintea lui Dumnezeu, dar nu aveau copii.

      Odată, fiind în templu, Ioachim a fost umilit de un evreu care i-a spus că este nevrednic să aducă daruri la templu pentru că nu are copii din cauza unor păcate ascunse.

       Tradiţia spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi  s-au îndreptat spre casa lor și au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune.

       Astfel, din rodul rugăciunii și al postului se naște o fetiță la care îi pun numele de „Maria” care înseamnă: „cea plăcută”- „Doamnă”- „steaua mării”. Împlinindu-se cuvintele „Că ceea este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu”.

   Câteva învățături despre Maica Domnului:

-Tatăl a ales-o, Fiul S-a întrupat, iar Duhul Sfânt s-a pogorât asupra ei.

 -O cinstim, pentru că în primul rând a cinstit-o Dumnezeu, a cinstit-o arhanghelul Gavriil, care I s-a arătat zicându-I : „Bucură-te, ceea ce ești plină de har”.

-A cinstit-o Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul atunci când a zis: „Și de unde cinstea aceasta ca să vină la mine Maica Domnului meu”.   

-A cinstit-o acea femeie din popor care auzindu-L pe Iisus propovăduind a zis: „Fericit este pântecele care te-a purtat și sânii la care ai supt”.

       Nu avem în cer și pe pământ un ajutor mai mare decât rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. O o familie  a avut un singur copil pe care l-au purtat la școală și care ajuns ofițer în armată. A venit războiul și a fost nevoit să plece pe front. Când a plecat de acasă mama i-a dat o iconiță cu Maica Domnului pe care să o poarte întotdeauna la gât. Copilul a primit icoana și o purta nu din credința că Maica Domnului îl va feri de primejdii, ci mai mult de dragul mamei sale, sau pentru că așa a zis mama.

    S-a întâmplat însă că a căzut prizonier în mâinile unei patrule ruse. Prizonier fiind, se aștepta să fie batjocorit. Pentru că un soldat s-a repezit la el, vrând să-l batjocorească și i-a rupt cămașa. Și ofițerul se aștepta acum și la lucruri și mai rele. Mare i-a fost mirarea când văzu că soldatul tresări și se trase înapoi. El văzu iconița cu Maica Domnului și aceasta îl umplu de frică gândindu-se la păcatele pe care ar fi putut să le facă, chinuindu-l și batjocorindu-l.

           Ba unul dintre colegii săi, un alt soldat, se apleacă și sărută chipul sfânt al Maicii Domnului de pe pieptul ofițerului.

Și pilda se încheie cum, după acestea, ofițerul este dus cu grijă într-un spital și este îngrijit cu dragoste creștinească. Abia acum înțelege, de pe patul de spital, de ce mama i-a dat o iconiță cu Maica Domnului pe care l-a sfătuit să o poarte tot timpul la el. Abia acum înțelege cum Maica Domnului îl ocrotește și îl păzește de rău. De aceea și noi să ne rugăm zilnic Maicii Domnului și să-I spunem necazurile, greutățile, dorințele, problemele pe care le avem și să zicem: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te ceea ce ești plină har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că l-ai născut pe Iisus Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Preasfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre”. Amin!

Mulţi şi binecuvantaţi ani sărbătoriţilor!