”Craiule, tu Crăişor,

Ce din Ţara Moţilor,

Ai luptat cu vitejie

Pentru a ta Românie.

Sunt mândru că sunt şcolar

La o şcoală din oraş

Care-ţi poartă numele,

Slăvindu-ţi renumele.”

Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor instituţionale din învăţământul preuniversitar bistriţean, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Bistriţa ar ocupa cu siguranţă unul din locurile fruntaşe, bucurându-se de prestigiu şi notorietate în spaţiul plin de nobleţe al oamenilor şcolii, de mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici.

Primele documente ale şcolii datează din anul 1960, şcoala funcţionând iniţial în incinta Unităţii Militare şi apoi în cladirea Muzeului Judeţean. Construcţia actualei clădiri (corpul A) a început în anul 1968 şi a fost dată în folosinţă la 1 septembrie 1970. Nouă ani mai târziu s-a ridicat corpul B al şcolii, în acea vreme funcţionând ca atelier-şcoală. Tot în 1979 se dă în folosinţă şi sala de sport. Numărul extrem de mare de elevi ce urmează a studia în cadrul şcolii face ca localul B să-şi transforme atelierele în săli de clasă.

La 23 martie 1996 şcoala primeşte „botezul” Societăţii Culturale „Avram Iancu” Bistriţa, devenind astfel Şcoala Generală „Avram Iancu”, unitatea scoala în care a fi profesor sau învăţator înseamnă o misiune ce ţine de arta de a instrui şi educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.

Am fost o istorie, am crescut cu timpul în toate componentele – indeosebi cele valorice. Suntem o şcoală performantă, dorită de populaţia şcolară. Vom fi viitorul aşa cum îl visăm, vom fi cei ce vor semăna în continuare educaţia bunului simţ şi a dorinţei de foarte bine.

Ne aflăm pe un drum ascendent, spre perfecţionarea procesului de învaţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână patru elemente esenţiale:

DASCĂLI, ELEVI, PĂRINŢI şi CALITATE