Se miră ochii de muguri de ram,

     Frigul cel alb se moaie-n descântec,

     Iar îngerii fâlfâie aripi de hram

     Nopțile dându-le sfere de cântec;

     Trezite din seve, albele flori

     Elixir revarsă prin lume,

     Lumini în biserici adie fiori,

     Ere-și răspund prin iubirea de mume;

     Pe piatra Golgotei s-aprinde durerea,

     Adâncă-n povara de jertfă pe cruce,

     Și calcă pe moarte Isus cu-Nvierea,

     Tăria din cer mântuire aduce

     Iubirii de oameni, cum veșnică-i vrerea!

                                        Viorica Pop