La Colibiţa, în perioada anilor 1990-1993, s-a construit la întâmplare, apoi, din 1994 şi până în 1999, de autorizaţii s-a ocupat Consiliul Judeţean. Din 2000, atribuţiile în acest domeniu au revenit Primăriei Bistriţa Bârgăului. În orice interval, autorităţile probabil au fost depăşite, şi nu doar prin prisma personalului, ci şi a vidului legislativ, a lispei unor documente importante etc.

          Problemele de mediu, de proprietate, fiscale şi altă natură din zona de agrement Colibiţa au atras atenţia autorităţilor judeţene încă de anul trecut, atât Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, cât şi Consiliul Judeţean anunţând necesitatea de a „se face ordine”. În iunie 2014, administraţia judeţeană şi cea locală – Primăria Bistriţa Bârgăului – au reiterat importanţa zonei Colibiţa în Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020 şi necesitatea ca localitatea să fier acreditată, pentru început, ca staţiune turistică de interes local.

          Prin Ordinul 69 din 4 iulie 2014, a fost instituită Comisia Colibiţa, care are drept scop stabilirea situaţiei actuale şi a măsurilor care se impun în vederea atestării localităţii Colibiţa ca staţiune turistică de interes local. În comisia prezidată de subprefectul Ovidiu Frenţ au fost cooptaţi specialişti din cadrul Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, Primăriei Bistriţa Bârgăului, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Gătzii d emEdiu, Oficiului pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică, ai Direcţiei pentru Agricultură, ai Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor, Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice şi ITRSV.

 ***

          Verificările au debutat în 24 iulie şi au continuta, zilnic, timp de două săptămâni. Practic, nu a fost ratată nicio clădire, nici un imobil, indiferent de destinaţia acesteia şi de poziţionare, inclusiv cele din satul Miţa. „Oamenii au fost receptivi, ştiau de infiinaţrea comisiei şi de verificări. Au înţeles care este menirea acestui demers. Toţi ne-au primit în spaţiile pe care le deţin”, ne-a declarat subprefectul Frenţ.

          În această zonă, au fost identificate 265 imobile, până la această dată fiind efectuate verificări la 156 proprietari. „Celorlalţi le-a fost transmisă prin poştă o scrisoare recomandată, prin care li se cere să se prezinte la Primărie Bistriţa Bârgăului, până la sfârşitul lunii septembrie. Ulterior, vor avea termen de 60 zile pentru a intra în legalitate”, ne-a precizat înaltul funcţionar public.

          Pe lângă verificările la faţa locului, fiecare proprietar a completat o fişă individuală a imobilului, de la poziţionare faţă de cuveta lacului (cu/fără deschidere), suprafaţă construită, cu/fără ponton, împrejmuiri, acces, destinaţia construcţiei, autorizaţie de construire, autorizaţie d emediu, alimentare cu apă, canalizare, contract de vidanjare, contract de salubrizare, până la faptul dacă deţine ambarcaţiuni.

***

Rezultate…

                   Ce a reieşit până în prezent… raportându-se la cei 156 proprietari cu care s-a intrat deja în contact. Există 135 fose septice, dar doar pentru 5 există contracte de vidanjare. Tariful pentru un astfel de serviciu este de 800 lei, astfel că mulţi dintre aceştia, foarte probabil, preferă să contracteze operatori de acest fel sub forma binecunoscutului „ciubuc”.

          O soluţie ar fi gruparea proprietarilor pentru a solicita astfel de servicii…cea viabilă rămâne investiţia anunţată de Consiliul Judeţean în reţeaua de canalizare, în etapa a doua (2014-2020) a Master Planului.

          De asemenea, Aquabis trebuie să rezolve în termen de 30 zile problema microstaţiei de epurare de la Miţa, care la această dată nu funcţionează corespunzător.  La Miţa, la reţeaua de canalizare sunt branşate 21 gospodării.

***

          Analizele de laborator arată că apa este la parametri normali

          La solicitarea Comisiei, au fost efectuate analize de laborator pentru apa din lac. Documentele arată că acestea se înscriu în parametri normali. „Colibiţa nu este o bombă ecologică. Locuitorii judeţului nu trebuie să se îngrijoreze de calitatea apei din lacul Colibiţa, acest lucru este monitorizat permanent”, susţine subprefectul Frenţ.

***

Salubrizarea

          Doar 15 proprietari au încheiate contracte de salubritate, pentru colecatrea deşeurilor. „Problema va fi rezolvată odată cu semnearea noilor contracte cu operatorul judeţean, în perioada imediat următoare. Atunci, li se vor înmâna şi pubelele. Chiar dacă nu există acele contracte de salubritate, vreau să remarc faptul că în Colibiţa este curăţenie, şi pe lângă lac, şi pe lângă case sau pe drumruile de acces”, ne-a declarat Ovidiu Frenţ.

***

          În ce bărci ne dăm…

          De asemenea, Comisia „Colibiţa” a depistat că pontoanele nu sunt autorizate de SGA BN, iar nu mai puţin de „12 garduri” au ajuns sub cota 800, proprietarii respectivi fiind notificaţi să intre în legalitate. Între timp, tot SGA va trebui să avizeze Regulamentul de exploatare a lacului, pentru a se stabili clar cu ce tip de ambarcaţiuni se poate naviga pe lacul Colibiţa.

          Până în prezent, au fost declarate 10 ambarcaţiuni cu motor, patru veliere, 14 bărci cu vâsle, 10 caiace, 12 hidrobiciclete şi 4 bărci cu motor termic.  

          Şi procesul de cadastrare a lacului Colibiţa, documentaţie pentru care Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură condus de ministrul delegat Doina Pană a alocat fonduri, trebuie finalizat, tocmai pentru a se repune bornele cu cotele aferente (n.n. - unele mutate de binevoitori) , pentru a nu mai exista discuţii până unde este proprietatea unora sau altora.   

***

          Accesul la lac

          Planul de Urbanism General al localităţii a fost avizat de OCPI, iar drumurile de acces sunt prevăzute în documentaţie. Teoretic, există prevăzute 8 drumuri de acces la lac pentru public. Primăria Bistriţa Bârgăului va trebui să ajungă la o înţelegere şi unii proprietari pentru a permite accesul turiştilor.

***

          Doar 44 locuri de cazare înregistrate oficial…

          La momentul actual, oficial, la Colibiţa există doar 44 locuri de cazare, fapt care nu reflectă nicidecum realitatea, pentru că, recunoştea şi subprefectul Ovidiu Frenţ, vara cu greu găseşti o cameră disponibilă.  După verificări, vreo 5 proprietari de cabane s-au interesat despre ce trebuie să conţină dosarul pentru a transforma spaţiile în unităţi de cazare. E un început, poate cu timpul începe şi fiscalizarea acestei activităţi.

          Oricum, se anunţă şi controale ale Fiscului!

          ***

          În loc de concluzie…

          Comisia „Colibiţa” nu şi-a propus neapărat să amendeze pe cineva, ci să rezolve probleme din acea zonă. Pe lângă eforturile proprietarilor, vor trebui să intervină şi autorităţile pentru infrastructura rutieră, pentru reţelele de apă şi apă uzată, pentru asigurarea colectării deşeurilor, de ce nu, pentru electrificarea zonei rămase „în beznă”. Apoi, un punct farmaceutic, unul de prim ajutor, o ambulanţă …

          La Colibiţa, natura ne ajută, dar trebuie să o ajutăm şi noi!

....................

Cititi editia print !