Cu frunze, cu fulgi

Atâtea frunze cad în toamnă,

Dar, oare, frunzele nu-s gândurile moarte?!...

Din fiecare-o lumânare

Pentru un mers pe flacără;

Noiembrie se-mbracă în trecut,

Ne-nvăluie-n parfum de ne-uitare ...

Tu – foşnet,

Eu – foşnire,

Ne-ntoarcem toamnele pe dos,

Ca să ne ţină de cald,

Aşa, ca în doi ochi;

Şi trecem obosiţi noiembrie,

De la-nceput pân’ la sfârşit,

După ce-am câştigat bătălia cu frunzele,

Ne mai aşteaptă o luptă cu fulgi...