Poeme de Sărbători, de Nicolae Băciuţ
Image
clipboard019.jpg

BINE-AI VENIT, DECEMBRE!

 

Nu vrea să ningă -

decembrie-a uitat

din care vremuri vine,

de parcă iarna

nu-i a lui,

de parcă albu-i

doar mireasă;

 

decembrie  

e doar în casă

şi doar în ceru-ncremenit!

 

Aşa cum eşti

mi-eşti drag,

decembrie de-acum 

şi de-altă dată -

Bine-ai venit!

 

 

 

LA ÎNCEPUT

 

Aştept cuvântul - 

cel dintâi -

căci la-nceput

a fost cuvântul,

ca pe zăpada-ntâia

să-l sărut,

să-mi fie frig,

să-mi fie cald,

să-mi fie iarnă

ca şi vară.

 

Aştept cuvântul -

cel dintâi -

ca să se nască-n mine-o

primăvară.

 

13 decembrie 2013

 

AŞTEPT COLIND

 

Aştept colind

şi nimeni nu colindă,

mă uit la cer

şi ceru-i o oglindă

în care, totuşi,

văd colindători -

 

e altă lume, 

e alt timp,

cu zurgălăii de argint?!

 

E un alt cântec

şi nu-l simt

cum se topeşte-n sânge

ca zăpada

ce nu-şi găseşte anotimp?!

 

Aştept colind -

colindul nu mai vine

şi mi-e şi teamă

şi ruşine

de Naşterea

care ne ţine,

de Învierea întru noi.

 

Aştept Colind

ca Judecata de Apoi.

 

 

COLINDĂTORI

 

La uşă sunt colindători,

vin dintr-un timp

pe care nu-l ţin minte -

cu chipuri de copii

pe feţe de bătrâni,

încât acum pare-nainte.

 

Şi iarăşi scânteiază-n brad

steluţe pentru magi

şi iarăşi toţi ne suntem dragi

şi iarăşi albul ne cuprinde,

când peste noi

decembrie se lasă;

 

şi iarăşi vin colindători

şi iarăşi se aud colinde -

 

deschide uşa inimii, creştine,

să-ţi intre-n casă.