Istoria burgului  a devenit subiect de dispută, politică, în Consiliul Local Bistriţa. Documentele Vaticanului sunt  (re)citate mai ceva ca „Tatăl nostru”. Polemica pleacă de la schimbarea denumirii Zilelor Bistriţei în Târgul Mare al Bistriţei şi a datei de desfăşurare din perioada 16-18 august în 21-23 august!

         „Fac un apel la adresa primarului în legătură cu ce a făcut şi ceea ce vrea să facă din Zilele municipiului Bistriţa. Am primit o invitaţie în care nu se mai vorbeşte de primarul municipiului, de Consiliul Local, se vorbeşte de administraţia municipiului, care nu mai vorbeşte de Zilele oraşului, ci vorbeşte de Târgul Mare al Bistriţei”, a precizat consilierul municipal Gheorghe Tuţă (PNL), în debutul şedinţei ordinare.

Acesta i-a solicitat edilului să respecte cele două hotărâri de Consiliu Local care prevăd ca denumirea sărbătorii oraşului să fie Zilele Bistriţei, iar data de desfăşurare 16-18 iulie, iar un alt eveniment – precum Târgul Mare al Bistriţei – să fie aprobat de CL Bistriţa. Gheorghe Tuţă a menţionat că prima atestare documentară a oraşului „pe harta lumii” este într-un document din 1264, cerându-i primarului „să respecte istoria municipiului”.

         „Noi nu rescriem istoria aici, eventual facem istorie pentru viitor. Un consiliu local, care este organismul deliberativ al unui oraş, a stabilit în două hotărâri că Zilele oraşului au loc în 16-18 iulie şi ca dată de referinţă pentru a marca acest eveniment se referă la anul 1264, atunci când, pentru prima dată, prin acel document papal, este amintit oraşul Bistriţa.

Dacă data de naştere de naştere a unuia dintre noi, a copiilor noştri sunt lucruri banale şi evenimente ulterioare devin mai importante, este o abordare cu care nu puteţi veni să fim un oraş întreg de acord. 

Aceste evenimente nu au decizia Consiliului Local. (...) Nu puteţi de unul singur să rescrieţi istoria oraşului, dincolo de ceea ce CL a hotârât în urmă cu 10-15 ani pe această temă”, a punctat, într-o altă intervenţie, Tuţă. 

 *** 

Primarul Ovidiu Creţu: Târgul a făcut ca Bistriţa să se dezvolte ca oraş!

         De cealaltă parte, primarul Ovidiu Creţu a menţionat că denumirea sărbătorii drept „Zilele Bistriţei” este prea banală, pentru că orice sat, comună sau oraş din România are „Zile”.

         „Târgul Mare al Bistriţei ne dă unicitate şi eu cred că avem chiar obligaţia să valorificăm trecutul istoric. A adopta această denumire mi se pare  chiar o responsabilitate istorică. Bistriţa s-a dezvoltat, a devenit un oraş important în Europa medievală tocmai prin Târgul Mare al Bistriţei, care a avut loc prima dată în 1353. Dreptul de a organiza târg a fost dat de Ludovic cel Mare”, a răspuns edilul Bistriţei.

         Acesta a menţionat că prima menţiune a Bistriţei, un aşa-zis „act de naştere” nu este documentul din 1264 – la care se referea liberalul Gheorghe Tuţă – ci un altul din 1241, în care Bistriţa este pomenită colateral.

„Varianta Târgul Mare al Bistriţei este cea mai potrivită. Evenimentul, care a avut loc în luna august, are vechime foarte mare şi, a avut rezultate extraordinare pentru perioada respectivă”, a mai spus Ovidiu Creţu, punctând că nu îşi propune să rescrie istoria, „una dintre cele mai dinamice ştiinţe”.

 ***

În loc de concluzie... De ce nu un referendum, că tot aşa au decis bistriţenii – care au fost la vot – traseul variantei ocolitoare!