Valeriu Tabără, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), susţine că a fost parte a luptei extraordinare care s-a dat pentru existenţa Staţiunii Pomicole Bistriţa, încă de la promovarea Legii 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea ASAS „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare –dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare şi ulterior a Legii 72/2011. În cadrul unei conferinţe de presă, acesta a ţinut să precizeze că nu este o bătălie personală, aşa cum ar fi afirmat primarul Ovidiu Creţu, pentru a prelua Staţiunea Pomicolă Bistriţa .

„Am un articol acasă pe care îl ţin aşa, ca amintire. Nu a fost în niciun moment o astfel de intenţie. (...) Întotdeauna bătălia mare şi este o bătălie teribil d egrea, pe care dumneavoastră o vedţei aici la Bistriţa, dar eu vă spun că întregul ansamblu de cercetare agricolă a fost supus unor presiuni excepţionale, bătălia a fost pentru un sector de interes major, public. Mi-am dorit mereu ca şi Staţiunea Bistriţa, dar şi celelalte staţiuni din sistemul de cercetare al ASAS, care împlineşte în luna octombrie 90 de ani de existenţă – cel mai vechi sistem organizat de cercetare din România – să-şi continue activitatea”, a declarat, din capul locului, vicepreşedintele Valeriu Tabără. Potrivit acestuia, orice agricultură performantă nu poate merge mai departe fără material biologic şi tehnologii adecvate condiţiilor climatice.

„Aici a fost marea bătălie pentru ca Staţiunea Bistriţa să fie o unitate de cercetare. Nu e vorba de reprezentativitate, ci de necesitate, care să răspundă unor cerinţe extraordinare pentru un sector de importanţă capitală pentru Transilvania şi pentru România, sectorul horticol-pomicol. Este vorba de a gestiona o bază genetică de importanţă excepţională şi în acelaşi timp de a crea forme care să fie şi care să răspundă cerinţelor actuale şi pentru consumatori, dar şi ceea ce înseamnă adaptarea la mediu”, a spus Tabără, menţionând că după 1990, unităţile de cercetare nu au mai fost ajutate suficient. Astfel, din 165.000 hectare destinate cercetării s-a ajuns la 30.000-32.000 hectare, care reprezintă patrimoniul funciar al Cercetării din România, în domeniul public al statului.

„Mi se pare absolut anormală agresivitatea Comisiei locale de fond funciar şi a domnului primar Creţu. Nu este o discuţie de ultimii ani, este o discuţie şi din momentul când era prefect aici. De câte ori am venit aici erau discuţii cu ce s-a întâmplat cu sectorul pomicol din Bistriţa-Năsăud. Aş vrea să-i reamintesc domnului primar că Staţiunea Bistriţa este un brand nu numai pentru oraş şi judeţ, ci pentru toată zona aceasta a Transilvaniei şi pentru tot ceea ce înseamnă performanţă în cercetarea ştiinţifică. Este vorba de creaţii care numără zeci de soiuri de cireş, zeci de soiuri de măr, unul din cele mai mari programe privind crearea unor forme de prun rezistente Plum Pox, o boală pe care o întâlnim în România şi care decimează şi pune în pericol inclusiv existenţa speciei prun, vişin şi alte soiuri. Nu mai pun în discuţie tehnologiile de care este atât de mare nevoie”, a declarat dr. Valeriu Tabără.

În context, fostul ministru al Agriculturii a menţionat că Legea 64/2016 a clarificat la Bistriţa o serie de probleme referitoare la patrimoniul public din administrarea Staţiunii şi terenul dat Comisiei Locale pentru a satisface cererile de pământ. „Aveţi în faţa dumneavoastră pe cel care nu s-a opus niciodată retrocedărilor, dacă ele erau susţinute de documente. (...) Afirm cu toată tăria că, la această dată patrimoniul public, cel de 151 hectare pe care-l are Staţiunea este un domeniu public legal şi nu încalcă drepturile nimănui. Aş vrea să ştie domnul primar, să se ocupe de celelalte 144 de hectare puse la dispoziţia Comisiei Locale pentru a satisface cererile de pământ ale celor care le-au solicitat şi care s-au dat conform prevederilor legale. Nu depăşim legea. A fost o intervenţie a prefectului de Bistriţa-Năsăud de modificare atunci când s-a elaborat HG 422 din 9 iunie 2017, prin care s-a comentat şi s-a cerut modificarea unor articole. Ele erau pe lângă lege. Răspunsul este clar, inclusiv al Curţii Constituţionale pe care s-au făcut diverse speculaţii. (...) Din toate punctele de vedere, Legea 64/2016 care reglementează situaţie celor două anexe de la Staţiunea Bistriţa este constituţională. Orice chestiuni sunt speculaţii. (...) Staţiunea Bistriţa este de o importanţă deosebită pentru tot ce înseamnă Bistriţa, e un brand pe care nu-l poţi câştiga oricând”, a adăugat vicepreşedintele ASAS.

Dr. Valeriu Tabără a menţionat că Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice este într-un război total cu Ministerul Finanţelor şi ANAF, pentru că nu s-au implicat în ultimii 20 de ani în ceea ce înseamnă gestionarea proprietăţii Ministerului de Finanţe, adică „proprietatea publică”. Acesta a menţionat că toate bunurile Staţiunii sunt în patrimoniul public, înscrise la Fisc, şi doar sunt administrate de către angajaţi. „A fost o verificare la toate staţiunile de o echipă trimisă de Ministerul Finanţelor şi prima problemă pe care au pus-o a fost de ce nu este cadastru. În numele cui se face cadastru, nu al Ministerului de Finanţe? A dat Ministerul de Finanţe un leu pentru ca acest cadastru să fie finalizat? Au aşteptat ca sursele acestea extrem de puţine, venite din surse proprii, să le dirijez spre ceea ce înseamnă o chestiune fundamentală spre ceea ce este în interesul statului”, a precizat el.

Vicepreşedintele ASAS a făcut referire şi la faptul că staţiunile pomicole care nu erau reorganizate printr-o hotărâre de Guvern nu au beneficiat de finanţare prin Legea bugetului de stat. Acesta a acuzat Finanţele că din 2012 încoace au existat numai blocaje, ajungându-se în situaţia unor popriri şi sechestru pe bunuri, inclusiv la Bistriţa.