Aripi de vise dă-mi o, doamne / Să pot zbura întreaga noapte / Și-n zorii zilei ce răsare / S-ajung la tine, la picioare.

   Să te încarc în car de vise / Cu roțile din stele arse / Și rătăcind prin zările aprinse / Să revărsăm lumină peste case.

   Zburând mereu deasupra nopții / Să sfărâmăm zăvorul porții / Ce ține încuiat Infernul / Și sufletele, și eternul

   O aripă de vis, o aripă de vânt / Să pot zbura pe-acest pământ, / Armuri de vis s-adun grămadă / Să le închid la mine-n ladă.

   Așa mereu să tot adun / Să-mi construiesc din ele-un turn / Și-n vârful lui în loc de horn / Să-mi instalez un corn.

   Să suflu-n el ca un nebun. / Chiar zările să le adun / Să pardosesc cu ele-un drum / Pe care să mă duc de-acum.