Administraţie

Lemnul din pădurile României va fi monitorizat de la momentul tăierii sale până când ajunge la destinația finală, indiferent că acesta va fi exportat sau folosit, de exemplu, de către  producători autohtoni din industria mobilei. Implementarea sistemului SUMAL sau ”radarul pădurilor”, propus de ministrul Doina Pană, a primit undă verde de la Guvernul României.

Consiliul Judeţean Bisttriţa-Năsăud a publicat pe site-ul propriu intenţia de a achiziţiona direct lucrările pentru obiectivul “Semn de intrare în judeţul Bistriţa – Năsăud”. Valoarea estimată este 408.492 lei (fără TVA), adică în jur de 93.000 euro.

Documentaţia pentru cei interesaţi în depunerea ofertelor este disponibilă pe site-ul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, www.portalbn.ro. Data limită de depunere a ofertelor este 11 iunie, ora 14, criteriul de adjudecare a contractului fiind preţul cel mai scăzut.

Prefectul Ioan Ţintean a mediat, la sfârşitul săptămânii, alte neînţelegeri izbucnite între membrii unei asociaţii de crecători de animale, de această dată din comuna Feldru, reuşind să înlăture disensiunile apărute prin sprijinul oferit sătenilor de a-şi organiza activitatea în mod democratic, după reguli stabilite de comun acord, în aşa fel încât nimeni să nu se simtă discriminat. Astfel, prefectul a supravegheat şi condus şedinţa Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Feldru, pentru alegerea preşedintelui, a Comitetului Director şi a cenzorilor.

INFORMARE HIDROLOGICĂ
 
 
Fenomene vizate: scurgeri importante pe versanti, torenţi şi pâraie, creşteri de niveluri şi debite cu posibilitatea depăşirii cotelor de atenţie.
Intervalul:  30 mai ora  16:00 – 1 iunie ora 12:00 Bazine hidrografice afectate: întreg bazinul hidrografic Someş-Tisa (cu precădere arealele montane din judeţele Cluj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, râul Crasna şi afluenţii în judeţul Sălaj.)
 
 

Proiectul „Modernizarea infrastructurii rutiere şi agricole din comuna Cetate” este considerat, de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,  un exemplu de bună practică de privind accesarea fondurilor europene prin proiecte finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
De altfel, când vorbim de autorităţi publice locale din Bistriţa-Năsăud, lista ne onorează la nivel naţional, pentru că nu există aproape comună care să nu fi atras finanţări consistente pentru tot ceea ce înseamnă “creşterea satului românesc”.

Instituţia Prefectului – judeţul Bistriţa-Năsăud, împreună cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa şi Garnizoana Bistriţa, organizează, în data de 29 Mai, o serie de manifestări dedicate Zilei Eroilor care, potrivit tradiţiei, se sărbătoreşte în Ziua Înălţării Domnului Isus Hristos.
 
Iată programul:
 
Joi, 29 mai 2014, începând cu ora 1200, la Monumentul Eroilor, amplasat în municipiul Bistriţa, Piaţa Petru Rareş:
 
Ceremonial militar-religios:

Consilierii judeţeni vor aproba studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru amenajarea şi consolidarea DJ 172H, km 14 + 043-25+593, Matei – Fântânele, DJ 151. Potrivit documentaţiei, valoarea totală a investiţiei este de 20,256 milioane lei (inclusiv TVA), durata de realizare a proiectului fiind de trei ani. În fapt, vorbim de consolidarea a 11,5 km de drum, cu şanţuri şi rigole dalate pe o lungime de 6 km, cu peste 50 de podeţe, plus lucrări de terasamente.

Drumul judeţean 170A Chiuza – Dumbrăviţa – Păltineasa – Sita – Spermezeu, şi DJ 172C, Leşu – Lunca Leşului, vor fi încadrate din categoria funcţională a drumurilor de interes judeţean în categoria funcţională de drumuri de interes local. Decizia va fi luată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud la solicitarea primăriilor Leşu, Spermezeu şi Chiuza, în vederea obţinerii unor finanţări din programe europene.

Consiliul Judeţean va aproba preluarea în folosinţă gratuită a sălii B de la Cinematograful Dacia (B-dul Decebal), imobil aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea RADEF România Film. De altfel, între administraţia judeţeană şi RADEF există un contrat de comodat pentru sălile A şi C, urmând ca imobilul să devină, prin reabilitare, un centrul cultural multifuncţional.