Coroana Română

Din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar sărbătoarea regalităţii, aşa cum în mod eronat destui credem astăzi, ci ziua naţională a României. O alegere nimerită dar, cu deosebire, deplin justificată! Mai întâi, la 10 mai 1866, principele Carol I ajungea în Bucureşti, fiind proclamat domn al celor două principate române. Acest episod târziu al „descălecării”, ca modalitate de relansare a istoriei româneşti, avea să se dovedească unul fundamental pentru destinul poporului român.

Prin aducerea prinţului străin cercurile politice româneşti îşi propuneau menţinerea stabilităţii interne şi a unităţii naţionale, consolidarea autonomiei şi ulterior dobândirea independenţei depline. Se considera că numai un conducător provenit dintr-o dinastie care se bucura de prestigiu în Europa putea să aibă îndrăzneala şi ajutoarele diplomatice necesare pentru a gândi în mod serios la aceasta ( Paul Henry).

Un motiv de mândrie îl constituie faptul că în istoria noastră există o zi atât de bogată în semnificaţii. Ziua de 10 Mai condensează în ea trei evenimente de o mare însemnătate. Este greu să alcătuim o ierarhie, să stabilim care dintre ele a contat în mai mare măsură în parcursul istoric al României, aflată la „Porţile Orientului”, către civilizaţia şi cultura Europei apusene.

Să facem o călătorie în timp, în trecut, în istoria României.
Vlad Ţepeş era fiul lui Vlad Dracul, iniţiat în vechiul Ordin al Dragonului de către Sfântul împărat roman în 1431. Emblema sa era un dragon, un şarpe înaripat aşezat pe o cruce.
Vlad II, care a fost poreclit Dracul (Diavolul sau Dragonul) purta această emblemă masonică, iar pe moneda sa era gravat chipul dragonului. Toţi membrii masoni ai Ordinului aveau ca blazon un dragon, ca şi azi, pe emblema Capitalei Marii Britanii, oraşul Londra.

De curând, Senatul României a adoptat o iniţiativă legislativă prin care se propune revenirea Coroanei Regale pe acvila de pe Stema României. S-a luat în considerare faptul că, Coroana de Oţel este un simbol al independenţei şi suveranităţii poporului român.

Să facem o călătorie în timp, în trecut, în istoria României.
Vlad Ţepeş era fiul lui Vlad Dracul, iniţiat în vechiul Ordin al Dragonului de către Sfântul împărat roman în 1431. Emblema sa era un dragon, un şarpe înaripat aşezat pe o cruce.
Vlad II, care a fost poreclit Dracul (Diavolul sau Dragonul) purta această emblemă masonică, iar pe moneda sa era gravat chipul dragonului. Toţi membrii masoni ai Ordinului aveau ca blazon un dragon, ca şi azi, pe emblema Capitalei Marii Britanii, oraşul Londra.

- Fiindcă în urmă cu 140 de ani, România şi poporul român urca pe scaunul de şef al statului român pe primul european din istoria ei, regele Carol I. El a exercitat, timp de 48 de ani, cel mai important leadership din istoria modernă a României.

Când voinţa naţională se va exprima, după dreaptă chibzuinţă, Principesa margarita va putea deveni prima Regină domnitoare a României.

" Trăim cu speranţa ca ziua de naştere a Alteţei Voastre Regale va fi într-o bună zi sărbătorită de poporul  român ca ziua de naştere a Reginei României. Pentru binele generaţiilor viitoare. La mulţi ani, Alteţă Regală.”
 
Mesajul de felicitare transmis ASR Principesei Moştenitoare de către Clubul Monarhiştilor Bistriţeni la 26 martie 2014.