Cultură

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, filiala Bistriţa-Năsăud, organizează de "Ziua Maghiarilor de Pretutindeni", un spectacol inedit pe scena Centrului Cultural Municipal Bistriţa. Astăzi, de la ora 18.00, vor evolua Ansamblul "Vadrozsa" din Bistriţa, elevi ai Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu", grupul de muzică uşoară "Noster Voice" şi Corul de tineret "Totus Tuus". Spectacolul este dedicat comemorării izbucnirii Revoluţiei de la 1848.
Pe aceeaşi linie se înscrie şi spectacolul Ansamblului Profesionist din Sf. Gheorghe, în 22 martie, ora 19.00.

Volumul de proză scurtă PODUL SUSPENDAT, semnat de Suzana Deac, şi apărut în 2011, la Editura Transilvania din Baia Mare, are girul Proiectului CITITOR DE PROZA şi Republica Artelor, cu sediul la Londra.
Coperta fiind semnată de Maia Martin.
Criticul literar Virginia Paraschiv, într-o prefaţă, care beneficiază de toate ingredientele de care numai un profesionist ca domnia sa, dispune, îi face lucrării, o prezentare la obiect, schiţând în tuşe fine şi portretul scriitoarei.

Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud va găzdui în 24 martie, ora 17.00, în sala Grigore Bradea, vernisajul expoziţiei lui Michael Vinay, "Istorii repovestite".
Michel Vinay, creatorul de metamorfoze

Stagiunea teatrală aduce la Centrul Cultural Municipal Bistriţa Teatrul Mureş cu piesa « Cele 7 zile ale lui Simon Labrosse », de Carole Frechette, programată miercuri, de la ora 19.00. În regia lui Liviu Pancu vor evolua actorii: Nicoleta Dănilă, Răzvan Andrei Chelaru, Gheorghe Sfărăială-Petrişor. Lumini şi sunet: Alexandru Mărginean, secretar literar: Nina Coliban, regia tehnică: Gheorghe Ruţă. Teatrul Naţional Iaşi cu Zeul Măcelului, vine miercuri, 23 Martie. Piesa scrisă de Yasmina Reza, va fi jucată de la ora 19.00, de HARUNA CONDURACHE, OANA SANDU, CĂLIN CHIRILĂ, CONSTANTIN PUŞCAŞU.

Constatăm în ultima vreme că puţini jurnalişti şi oameni de cultură mai abordeză subiecte care vorbesc despre destinul tragic al neamului românesc în trecut şi prezent. Recent tânărul jurnalist şi scriitor de pe melegurile Năsăudului, Menuţ Maximinian, a abordat un subiect delicat din istoria trecută şi prezentă a românilor din Odorheiu Secuiesc, care trăiesc drama de a fi minoritari în propria ţară şi de a fi supuşi unui intens proces de deznaţionalizare.

În lumea cosmo-ştiinţifică, tehnologia de Mileniul 3 în schimbare esenţială de pe o orbită terestră pe una cosmică, e firesc să se petreacă mutaţii- schimbări şi în domeniul ştiinţelor literaturii- ştiinţei poeziei, ştiinţei cuvântului, purtător de moşteniri galactice, memorie cosmică şi energie cosmică şi destin cosmic!

Astăzi, de la ora 14.00, pe TVR Cultural, doctorul în folclor Grigore Leşe, prezintă ultimii rapsozi care interpretează horea din grumaz. Un loc aparte îl ocupă familia Purja, de sub poalele Ţibleşului, lelea Teodora, fiica Lenuţa şi nepotul Sergiu. „Am noroc că ştiu cânta,/ Că-mi astâmpăr inima,/ Horile-s de stâmparare/ La omu’ cu supărare”, spune horea cu noduri a lelii Teodora. Stilul unic de interpretare a fost remarcat de numeroşi specialişti, vociile agreşenilor fiind imprimate în fonoteca Radio România.

Astăzi, de la ora 13.00, la sediul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud are loc selecţia finală a Festivalului „Zestrea Satului”. Peste 90 de tineri, din preselecţiile din cele 6 centre: Lunca Ilvei, Silivaşu de Câmpie, Bistriţa, Josenii Bârăului, Feldru, Beclean, Şieu vor intra în competiție. Finala va avea loc pe 25 martie, directorul Florin Vasile Şomlea, dorind ca în gală să intre cei mai buni 10 concurenţi, la fiecare secţiune, care se vor lupta pentru trofeu în faţa unui juriu condus de reputatul profesor universitar Ioan Bocşa.

O rândunică şi-a aşezat aripa-vers pe o ramură a nemuririi. A făcut din cuvânt altar pentru lume, ducând peste zări pe ale vântului coame poezia.
Misterioasa clipă încremeneşte sub pana poetei Nazarica Munteanu. Casa-cuvânt, Casa-carte, se deschide pentru a ne face părtaşi la lumea de dincolo de tărâmul visurilor, lumea creaţiei, acolo unde îngerii: „mai veghează/ printre poemele/aproape laice”.
Atunci când copacul cu litere dă în pârg, iubirea supravieţuieşte într-o floare, iar parfumul acesteia e adus pe scări de poeme.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional anunţă operatorii culturali că Administraţia Fondului Cultural Naţional a lansat sesiunea de finanţare I /2011 pentru proiecte editoriale. A.F.C.N. acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte editoriale, cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi 15 noiembrie 2011. Suma disponibilă este de 3.407.000 lei, din care pentru carte 1.941.990 lei, publicaţii culturale 970.995 lei, reviste 647.330 lei, publicaţii culturale 323.665 lei, proiecte noile media (inclusiv online) 323.665 lei.