Cultură

Directorul Grupului Şcolar “Grigore Moisil”, Ioan Rusu, ia poziţie faţă de decizia ex-inspectorului şcolar general Mihai Mureşan care a sancţionat şcoala anul trecut pentru că doamna Victoria Fătu Nalaţiu a rămas pe post la biblioteca instituţiei. “Acum o săptămână am fost anunţat oficial şi obligat să scot la concurs postul de la biblioteca ce poartă, la iniţiativa Federaţiei Bibliotecilor Naţionale, numele Victoria Fătu Nalaţiu. Dânsul nu cunoaşte şi nu preţuieşte aportul adus de artistă pentru ridicarea prestigiului şcolii noastre, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

Grup Şcolar “Grigore Moisil” se remarcă în peisajul şcolar prin activităţile culturale de înaltă ţinută coordonate de d-na Victoria Fătu Nalaţiu. Marţi, după-masa, în sala de expoziţii a şcolii a avut loc un triplu eveniment prilejuit de lansarea volumului colectiv “Stropi de rouă”, cuprinzând haiku şi lucrări plastice, a volumului personal de haiga - Victoria Fătu Nalaţiu – “Anotimpurile sufletului” şi a expoziţiei personale a lui Gabriel Herlea. Manifestarea a fost coordonată de prof.

Doamna Gabriela Rădulescu, muzeograf la Muzeul Judeţean Bistriţa, a întreprins un salutar demers, restituind municipiului Bistriţa acel nucleu de istorie, care-i domină şi determină profilul de oraş cu vocaţie europeană.

O delegaţie de 15 persoane din comuna Ketegyhaza din Ungaria a fost prezentă, luni după-masa, la vernisajul expoziţiei „Maghiarii de 100 de ani printre laureaţii Premiului Nobel”, realizată de dr. Palfi Gyorgy. Manifestarea a fost deschisă de Cornelia Negrea – şef Servicii Centrul Cultural, care a subliniat importanţa relaţiilor de prietenie dintre cele două centre culturale, prin vizite reciproce, atât cu formaţiile artistice, cât şi cu scriitori. Gyuri Ardelean, consilier local la Ketegyhaza, consideră expoziţia ca având caracter ştiinţific, inovativ şi educativ.

Scriitorul Ioan Pintea este, în momentul de faţă, unul dintre cei mai activi scriitori bistriţeni la manifestările culturale dedicate literaturii şi, în mod special, în revistele de specialitate. Revista “Timpul” îi dedică, în cel mai recent număr, o pagină întreagă de poezii sub genericul “Puţină lehamite şi alte poeme”. Ne întâlnim cu câteva dintre cele mai recente creaţii: “Nu există un loc mai bun”, “Flacăra”, “Psalm”, “Phoebus” etc., într-o configuraţie ce dă notă şi valoare publicaţiei.

În coordonarea directorului Şcolii Generale Şieu Măgheruş, prof. Marcela Turcu, la căminul cultural din localitate s-a derulat un amplu concurs de cultură generală, având ca susţinător principal pe tânărul om de afaceri Gabriel Urs. S-au înscris echipaje din şase şcoli generale din localităţile: Arcalia, Lechinţa, Spermezeu, Uriu, Agrieş şi, bineînţeles, Şieu Măgheruş. Elevii au avut de susţinut şase probe: istoria Europei, geografia Europei, dans, desen, karaoke şi teatru. S-a observat buna pregătire a tuturor participanţilor, fiecare şcoală mergând acasă cu premii sau menţiuni.

Artistul bistriţean Alexandru Pugna a participat la o tabără naţională de folclor, alături de mari nume ale scenei româneşti, Ionuţ Fulea, Mariana Deac, Niculina Stoican, Andreea Puica, Dinu Iancu Sălăjeanu, Adrian Stanca, Petrică Stoian Mâţu, Constantin Encianu, Mariana Ionescu, Viorica Macovei, Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Traian Jurchelea.

Legăturile dintre Centrul Cultural Românesc din Giula şi Centrul Judeţean pentru Cultură sunt foarte fructuoase în ultimii ani prin schimburile de experienţă iniţiate de preotul şi scriitorul Ioan Pintea şi episcopul Siluan al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu sprijinul total al directorului CJC, Nicolae Gălăţean.

Gavrilă Istrate s-a născut în satul Nepos, judeţul Bistriţa- Năsăud, un sat cu nume de legendă, la 26 iunie 1884, într-o vreme când erau vii tradiţiile grănicereşti şi mare interesul pentru învăţătura de carte .

Printre cei cinci cărturari care au decis să-şi doneze colecţiile de cărţi, acte, documente, manuscrise, publicaţii şi alte obiecte în vederea înfiinţării Muzeului năsăudean a fost şi Iuliu Moisil.
S-a născut la Năsăud la data de 19 mai 1859, fiul vicarului Grigore Moisil, întemeietorul liceului grăniceresc şi a catedralei năsăudene.
După desăvârşirea studiilor la şcolile din oraş s-a orientat spre politehnica din Viena unde a studiat chimia industrială, din câte cunoaştem secţia de ştiinţe naturale, fiind totodată membru al Societăţii studenţeşti “România Jună”.