Cultură

Sărbătoarea Fărşangului a fost sărbătorită la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” în sala festivă de către elevii claselor I-IV de la CNAM- secţia maghiară şi preşcolarii de la Grădiniţele 6, 10 şi 13 din municipiul Bistriţa. Acţiunea face parte din proiectul educaţional „Prieteni mari şi mici”, iniţiat de directorul de la secţia maghiară, Păvălug-Gal Eniko , şi are drept scop crearea şi consolidarea unei legături intre părinţi, şcoală şi comunitate.

Astăzi, Serviciul Român de Informaţii, prin Direcţia Judeţeană de Informaţii Bistriţa-Năsăud, organizează, de la ora 10, la sediul Palatului Administrativ Bistriţa-Năsăud, campania “Terorismul… de lângă noi”. După sesiunea de comunicări publice, de la ora 13 vor avea loc acţiuni la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, urmând ca mâine campania de informare să aibă loc de la 10,30 la Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Beclean.

Numărul pe ianuarie al publicaţiei de cultură „Dacia Literară”, editată de un colectiv coordonat de Lucian Vasiliu, debutează cu editorialul „Unitatea românească: un proces istoric de durată”, semnată de Alexandru Zub, care vorbeşte despre cele nouă decenii de la Marea Unire şi rolul scriitorilor în tot acest timp. Mircea Coloşenco prezintă un eseu despre „Istoria ieroglifică” a lui Dimitrie Cantemir, iar Gavril Istrate aduce în faţa publicului scrisorile de corespondenţă a lui Magdalena Vulpe.

Editura „Semne” din Bucureşti ne propune, prin intermediul volumului bilingv româno-francez, „Ritmuri măierene” întâlnirea cu dr. ing. Lazăr Avram de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, de această dată în postura de poet. După cum declară şi traducătoarea poeziilor, Paula Romanescu, versul bistriţeanului nostru „nu-i decât un drum mereu început al sufletului său de adult robit de dor de miresme, de ierbi şi de pături, în care îi place să se piardă spre a se regăsi mai deplin”.

Numărul pe februarie al revistei de cultură “Dunărea de Jos”, publicată de Centrul Cultural Dunărea de Jos, al jud. Galaţi, coordonată de Florina Zaharia, prezintă pe lângă medalionul “Mihai Eminescu”, o pagină in memoriam Grigore Vieru la tragica dispariţie a poetului basarabenilor şi românilor. Adriana Ghiţa aduce un omagiu de suflet făuritorului sculpturii moderne Alexandru Brâncuşi, iar George Lateş ne spune ce înseamnă “Operând cu opera”. Mergând pe aceeaşi linie a creatorului şi operei, scriu eseuri Simona Frosin şi Constantin Frosin.

Pe 27 februarie, o delegaţie impunătoare de artişti de la Casa de Cultură a Sindicatelor se va deplasa la Timişoara, unde va avea loc cea de-a III-a ediţie a Balului Bistriţenilor. După cum ne declară directorul Alexandru Câţcăuan, pe lângă dansurile populare ale Ansamblului “Codrişorul”, în coregrafia lui Traian Simionca, vor fi prezenţi şi interpreţii de muzică populară Lenuţa Purja, Ionel Dejan, Oana Ciocan, Maria Pavelean, Sabina Orban şi Eugenia Horoba.

Cercul de Teatru al Palatului Copiilor Bistriţa invită pe iubitorii de teatru mâine, de la ora 17, la spectacolul “Jaques sau supunerea” de Eugen Ionescu. Reprezentaţia, pusă în scenă de prof. Antonia Orban Sima, va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor de la ora 17. Trupa de teatru a Palatului Copiilor a mai pus în scenă anul acesta piesa de teatru “Ultimul Godot” De Matei Vişniec, în luna ianuarie.

Ioan Pop Bica s-a născut la 18 aprilie 1952 în Vişeul de Jos, judeţul Maramureş. Şcoala generală în satul natal, liceul la Vişeul de Sus şi Cluj, unde începe să frecventeze întâlnirile cenaclurilor literare Tribuna şi Echinox.
Debut revuistic în revista Transilvania, 1978, cu poezia „Plouă”.
Debut editorial: Însingurări, versuri, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003.

,,Cântă dorul tainic, din doinele ciobanilor
Şi dansează în ritmul jocului de odinioară”
( Petru Ulian)
Ne cunoaştem de ani buni. Suntem prieteni. Eu apreciez în persoana lui George Harosa, directorul Casei de Cultură ,,Radu Săplăcan” din Beclean, pe specialistul în folclor, pe priceputul mânuitor al acordeonului sau al viorii, pe reparatorul de instrumente muzicale.

Sinagoga din Bistriţa a găzduit, ieri, lansarea a două cărţi, una aparţinând lui Alexandru Uiuiu, şi cealată profesorului doctor Mircea Arman.
„Pourquoi grand-pere ne mourait –il plus” este titlul cărţii semnate Alexandru Uiuiu. Volumul a apărut la editura ,,Grinta”, iar versiunea franceză a fost realizată de roland Szechelky şi Rita Balasz.