Cultură

Asociaţia „Nunta Zamfirei”, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultură şi Centrul Cultural Municipal Bistriţa organizează, între 29-30 octombrie, cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a cântecului popular românesc „Pană de păun”. După cum ne informează promotorul şi iniţiatorul festivalului, interpretul şi realizatorul de emisiuni folclorice Alexandru Pugna, manifestarea îşi propune descoperirea şi promovarea de noi talente în ceea ce priveşte interpretarea cântecului popular autentic.

Teatrul German de Stat din Timişoara ne invită mâine, de la ora 18.00, la Centrul Cultural Municipal Bistriţa să urmărim piesa Woyzeck de Georg Buchner, montată de actorul german Georg Peetz. Vor evolua actorii Daniel Ghidel, Andrea Nistor, Ioana Iacob, Christine Cismas, Radu Miodrag Vulpe. Costumele sunt realizate de Carmen Gaza, iar scenografia este semnată de Georg Peetz. Piesa vorbeşte despre un soldat prins în capcana coşmarurilor, care alege mai apoi, contra-cost, să fie omul pe care se experimentează diverse diete.

Asociaţia „Bibliopolis” din Bistriţa şi Centrul Român de Informare Bruxelles, Belgia, în colaborare cu Asociaţia Hispano-Română „Dialog european” şi Asociaţia „Syntheses” Franţa organizează astăzi, de la ora 19.00, la Passa Porta, Casa Internaţională de Literatură din Bruxelles, un recital de poezie română contemporană. Vor participa poeţii Constantin Abăluţă, Gabriel Chifu, Claudiu Comartin, Ion Mircea, Ion Mureşan, Ovidiu Pecican, Mircea Petean, Ioan E.s. Pop, Adrian Popescu, Roxana Sicoe Tirea, Robert Şerban, Traian Ştef, George Vulturescu.

Cel mai cunoscut antrenor al regretatei atlete Maria Cioncan, Ştefan Beregszaszy, este pregătit să dea startul unui amplu volum retrospectiv despre sportivii hunedoreni de perfromanţă. Interesant este faptul că doisprezece personaje din această carte, care va vedea lumina tiparului până la sfârşitul anului în curs, sunt din judeţul Bistriţa-Năsăud, activând sub culorile cluburilor Corvinul- Hunedoara, Jiul Petroşani, CS Deva şi Siderurgica Hunedoara.

Artista bistriţeană Lenuţa Purja, împreună cu cei 25 de membri ai ansamblului folcloric „Românaşul” pe care îi coordonează, la Madrid, l-au întâmpinat pe preşedintele României, Traian Băsescu, cu cântece, dansuri populare şi un colac împletit sub formă de spic de grâu din aluat de cozonac în parcul O’donnell din oraşul Alcala de Henares, oraşul naşterii lui Miguel Cervantes, autorul romanului Don Quijote.

Sub titlul „Un pariu mult prea costisitor”, Aurel Podaru a transmis presei un comunicat prin care preciza faptul că este prezent în antologia „Pretexte” a Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud cu „Zăluda”, proză în care a copiat un fragment din romanul „Donul liniştit” de Mihail Şolohov. Situaţia „nefericită” a plagiatului a fost descoperită de poetul runcan, Vasile Dâncu.

Veronica Ganea şi Cristian Hartmann au organizat o întâlnire neconvenţională cu arta la Art Caffe. Evenimentul, menit să animeze atmosfera din cafenelele bistriţene, a beneficiat de un public format în mare majoritate din tineri. Interesant este slide show-ul cu fotografii artistice, peisaje, detalii surprinse din creaţia celor doi artişti, dar şi recitalul la chitară a lui Cristian Hartmann. Experimentul, care a îmbinat pictura lui Cristian şi grafica Veronicăi, s-a dovedit a fi unul de succes.

N-am să vorbesc aici despre Dr. Gheorghe Traian Dascăl ca un ctitor de busturi şi statui ale unor personalităţi ale culturii şi istoriei româneşti, aşezate cu o largă generozitate în frumoasa Ţară a Năsăudului. S-a scris în presa locală şi centrală şi stau mărturie efigiile în bronz ale lui Eminescu şi Coşbuc şi Creangă de la Cristeştii Ciceului, al lui Iustin Ilieşiu de la Anieş şi Maieru, al lui Nicolae Drăgan de la Zagra al lui Sever Pop de la Măgura Ilvei.

A aparut aceasta interesanta si necesara carte,”Vasile Rebreanu (1862-1914) invatator, folclorist si animator cultural” semnata de reputatul profesor si cercetator Sever Ursa. Descinderea in lumea arhaica a satului ardelenesc se face sentimental, cu acea nostalgie a radacinilor aducatoare de traire deschisa, in comuniune. Sunt lacrimi pe coarda viorii si bucurii neantelese. Taranul roman a stiut instinctiv sa se adapteze la saracie, dobandind o fizionomie nationala aparte si doar ca neam pasnic ne-am pastrat fiinta si pamantul.

Editura „Karuna” din Bistriţa ne propune o carte de excepţie, o carte unicat pentru judeţul Bistriţa-Năsăud. Volumul „Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa – Monografie – Album” este o carte de mare fineţe care oferă oricărui credincios o imagine amplă asupra ortodoxismului din Bistriţa-Năsăud.