Cultură

Alte măşti, aceeaşi piesă – cunoscut vers din Glosa lui Eminescu. Se foloseşte când vrem să arătăm că numai oamenii s-au schimbat, dar situaţia a rămas la fel ca înainte. Poetul întăreşte această idee în versul: „alte guri, aceeaşi gamă”. De obicei, se citează numai unul dintre cele două versuri.

Expresia e echivalentă cu zicala franceză: „La meme Jeannette, mais antrement coiffee” (Aceeaşi Jeannette, dasr altfel pieptănată) sau cum se spune lui noi, „Aceeaşi Mărie cu altă pălărie”.

ALTER EGO (lat. „Alt eu”, „Al doilea eu”)

Ephestion, aghiotantul lui Alexandru cel Mare şi prietenul său nedespărţit la treabă şi la petreceri, a fost, cum s-a spus, un alter ego al regelui Macedoniei.

Filozoful grec Zenon recunoştea că fiecare discipol din şcoala sa stoiciană „Porticul este un alter ego al lui”.

Scriitorul englez Walter Scott consideră că Leicester, favoritul reginei Elisabeta a Angliei, devenise un alter ego al ei.

Timp de o săptămână la Bistriţa folclorul este la rang de cinste. Zeci de ansambluri din diferite ţări s-au reunit pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud pentru a demonstra că arta este cel mai mare ambasador al unei ţări. Am spus-o şi altă dată că singurul mod prin care putem atrage fonduri în judeţul nostru este cel prin care vom promova tradiţiile. Avem un potenţial turistic de neimaginat, însă noi nu ştim să ne folosim de el. Zilele acestea mulţi dintre străini s-au minunat de portul şi tradiţiile noastre, de păstrarea din generaţie în generaţie a unor nestemate folclorice.

Cetăţeni de onoare ai municipiului Bistriţa, întemeietori de cultură românească, membri fondatori ai ansamblului folcloric „Cununa de pe Someş”, sunt repere de necontestat ale evoluţiei folclorului bistriţean.

În zece zile, ansamblul folcloric „Cununa” al Centrului Cultural Municipal Bistriţa a susţinut, în Portugalia, nu mai puţin de 12 spectacole şi patru participări la parade în diferite oraşe din zona Porto, alături de formaţii din Slovenia, Grecia, Brazilia, Mexic şi Portugalia. Artiştii noştri s-au deplasat, aproximativ 1500 de km, în Portugalia de Nord, pentru a promova valorile româneşti.

ALEA IACTA EST (lat. „Zarurile au fost aruncate”).

Aceste cuvinte au fost rostite - după cum spune istoricul latin Suetoniu în „Vieţile celor 12 împăraţi” – de către Cezar (anul 49 î.e.n.) în momentul în care a traversat Rubiconul, după o lungă ezitare. Astfel, Cezar şi-a riscat viaţa, căci o lege specială a senatului roman interzicea trecerea cu trupe a Rubiconului (râul de hotar dintre Italia şi Galia cisalpină), spre a se evita astfel incursiunile armate împotriva Italiei pregătite de comandanţi ambiţioşi la graniţa de nord a ţării.

— Ai vrea să-mi iei un interviu? deci… zise Dumnezeu.
— Dacă ai timp… am răspuns eu.
Dumnezeu a zâmbit, spunând:
— Timpul meu este eternitatea. Ce întrebări ai vrea să-mi pui?
— Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu a răspuns:

Asociaţia Bibliopolis, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa, a Uniunii Scriitorilor din România, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia hispano-română “Dialog european” şi Editura Eikon organizează în cadrul programului dedicat centenarului Uniunii Scriitorilor din România, recitalul de poezie “Rondul de noapte”.

Una din formele anthropologice de umanizare, de Sapientizare este de a migra în căutarea de surse şi resurse de hrană, adăpost, supravieţuire; începând cu unul dintre posibilii noştri strămoşi de acum 3,5 milioane ani – Australopithecus Afarensis – şi continuând cu verigile evolutiv intermediare de Homo Habilis – 2,2 milioane ani, sau Homo Eretus – 1 milion ani, toţi aceşti prehominizi au luptat ca vânători, culegători şi pescari “Hunter.

Alături de ceilalţi scriitori şi cărturari ai vremii sale, Coşbuc socoteşte, pe drept cuvânt, că la baza limbii române trebuie să stea graiul viu al poporului, “acel balaur cu milioane de capete, care în chestiuni de limbă nu gândeşte, ci numai simte, n-are creieri, ci numai suflet…”. În articolul “O notiţă gramaticală, publicat în Vatra, nr.