Cultură

Autobiografie
Mă numesc Măriuca Drăgan, din comuna Monor, şi sunt absolventă a Liceului Agro-Industrial. Sunt căsătorită şi am doi copii.
Am apărut în ziare din Reghin, Bistriţa, dar şi în reviste precum „Agricultorul”, de la Editura „Ceres” Bucureşti, dar şi altele înainte de 1989.
Am fost premiată în concursul de creaţie „Om bun, om rău” din Bistriţa, anul 2002.
Am apărt în cartea „Studii şi cercetări etnoculturale”, Bistriţa, cu poezii şi colinde proprii.
Am scris cărţile „Poezii Populare”, " De la noi din Ardeal" şi „Sămânţa cuvântului”.

„Casa cu Lei” a găzduit un eveniment deosebit, deschiderea unui salon de artă populară românească şi lansarea a două CD-uri speciale care aparţin Ansamblului profesionist „Cununa de pe Someş”, un CD cu muzică populară românească, dar şi un CD, o premieră la nivel judeţean, cu muzică internaţională. De asemenea au fost lansate DVD-ul Caravana IGF şi revista „Folklore”.

Palatul Culturii Bistriţa a organizat o întâlnire cu poetul bistriţean Sorin Bălăşcău, stabilit de ani buni în Spania. Evenimentul a prilejuit întâlnirea cu cel mai recent volum al acestuia – „Atingând eternitatea” – apărut la Editura ”Circulo Rojo”din Spania.
Amfitrionul întâlnirii a fost managerul Palatului Culturii, Dorel Cosma, iar moderator Menuţ Maximinian, Elena M. Cîmpan şi Zorin Diaconescu, care s-au aflat pe scena Palatului Culturii.
Întâlnirea cu Sorin Bălăşcău a avut loc online, prin aplicaţia zoom.

Altarul vechii biserici greco-catolice de la Nicula a fost dărâmat
 
Ni se dărâmă altarele!
Sabia buldozerului a străpuns inima
locului unde a oficiat și Martirul neamului românesc,
Cardinalul Iuliu Hossu.
La umbra ,,holerei”,
minți întunecate
șterg cu sârg urmele Bisericii Blajului
de pe pământul Ardealului.
 Să bată întruna clopotele
în Mica Romă!
Barbarii sapă și aruncă afară
osemintele neamului românesc.
În ceruri, cei șapte  martiri,
Fericiți ai altarelor,

Este cunoscut faptul că Vasile Alecsandri, ca de altfel şi alţi scriitori români din generaţia sa, şcoliţi în Franţa, şi-au publicat cărţile şi la Paris, reeditări sau în primă ediţie, stârnind un real interes. Oraşul de pe Sena a fost, pentru paşoptişti la început, un centru spiritual şi chiar politic românesc. Printre astfel de cărţi, mai puţin cunoscută la noi a fost o gramatică a limbii române (pentru uzul francezilor), publicată de Alecsandri şi semnată V. Mircesco („Gramaire de la langue roumaine”, Maisonneuve Frères et. Ch. Leclerc, Éditeurs, 1862, reeditată în 1886).

O plimbare? Da, plimbările ard îndoielile și întrebările, fie ele și imaginare.
Crede și mărturisește… că în acest fel ar trebui să înceapă șirele de litere și cuvinte, despre care nu bănuiește ce formă vor căpăta, dacă vor fi lungi sau scurte, vesele sau triste, însă cineva, o aparență șoptește ca neapărat să fie sincere și convingătoare…

Volumul ,,Poezia de toate zilele” (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2017), confirmă faptul că criticul, istoricul literar, poetul, prozatorul și dramaturgul Constantin Cubleșan este, înainte de orice, un fin și consecvent cititor de poezie. Volumul la care fac referire cuprinde nu mai puțin de cincizeci de texte (aproape trei sute de pagini) scrise pe marginea unor volume de poezie sau antologii poetice. O carte pe cât de amplă, pe atât de bogată prin finețea comentariilor, a viziunii critice și chiar a informațiilor prezentate (să nu uităm vocația autorului de istoric literar).

Mergeau către un sat din dos
De front patru tunari pe jos
Şi de la creştet la picioare
De praf era plin fiecare

Ei se uitau în şesul larg
Şi discutau despre trecut
Nepăsători de cum se sparg
Obuzele care-au căzut

Toţi cel mai proaspăt contingent
Spuneau ce-a fost nu ce va fi –
Aşa prindeau ei din prezent
Învăţătura de-a muri

(Traducere de Mihai Beniuc)