Cultură

Recent, în cadrul Bibliotecii „Mihai Eminescu” aparţinând Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian” din Tulcea a luat fiinţă Centrul de Documentare-Cercetare „Pavel Dan” cu funcţie pedagogică şi culturală. Amănunte despre acest eveniment şi semnificaţiile sale am primit de la profesorul de Limba şi literatura română, Mihai Marinache.

Aproape 20 de tineri interpreți de folclor din zona Transilvaniei și din țară, vor prezenta în fața publicului clujean cele mai frumoase cântece de dragoste, adevărate șlagăre. Totul în cadrul unui spectacol folcloric extraordinar de Dragobete, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

Andrea Hedeș a devenit pe parcursul a doar șapte ani una dintre vocile importante și impozante ale literaturii de azi. Fără a pune la socoteală eforturile manageriale necesare înființării unei edituri și a unei reviste literare, este suficient să menționăm volumele sale pentru a ne face o idee despre amploarea interesului autoarei pentru fenomenul literar și, în consecință, a manifestării acestui interes în creația proprie.

            Începând cu acest număr, „Răsunetul cultural” va publica, în cadrul unui proiect amplu, texte ale unor scriitori care trăiesc în afara graniţelor ţării, dar care, într-un fel sau altul, întreţin o relaţie culturală cu judeţul Bistriţa-Năsăud. Proiectul se va finaliza cu o antologie în care referinţele vor fi mai ample, iar textele o să apară bilingv, şi în limba ţării în care autorul trăieşte.

Moş - Andruşca
 
Moş-Andruşca, iepuraş, A pornit-o spre oraş, Cu ghitara la spinare, Ca să facă o cântare.Dar vulpoiul vânătorStă cu puşca la picior.Uite-l că ridică puşcaŞi-l împuşcă pe Andruşca!Pif-paf! Măi puşcaş, Unde-i bietul iepuraş?... 
 
 
Otilia Cazimir (12.02.1884-1967)
 

Poet, istoric literar, publicist, folclorist – Ion Filipciuc s-a născut în Costișa (Suceava). Studii filologice la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Doctorat în 1999, profesor de limba și literatura română, colaborator la diverse publicații literare, cu proză, versuri, studii despre Eminescu, despre creația populară Miorița, articole, eseuri. Redactor la „Bucovina literară” (1990-2000), Premiul „Eminescu” (1998), Premiul pentru publicistică (1997). Opera: Răboj (1976), „Mândră-i floare-i norocu.

Cu drag am așteptat reîntâlnirea cu poetul Vasile Leac. Născut, demult, undeva în jurul Năsăudului, la maturitate s-a luat în lumea Aradului, unde a scris de câteva ori pe niște pereți că nu va părăsi niciodată dragul de Arad, însă – ce vremuri! – „afacerile” l-au împins, de vreo patru ani, să descindă în capitala Bucureștilor. Vorba lui Vasile, la un gând serios: Nu prea știu cu ce mă ocup, deși păstoresc o Galerie de Artă.

Recent a avut loc ședința de constituire a Cenaclului Clepsidra, la Muzeul Municipal Dej. Inițiatorii Cenaclului sunt scriitorii Radu Zăgrean, autor al mai multor volume de poezie, fost membru al cunoscutului Cenaclu Saeculum, și Toni Chira, un foarte promițător poet dejean, autor al cărții Scufundări în Styx, apărut la Editura ASTRA Dej, în 2018, proaspăt laureat al Festivalului Vasile Lucaciu, unde a primit și Premiul Revistei Mișcarea literară.

Abonează-te la Cultură