Cultură

Unul dintre cei mai importanţi scriitori pe care i-a dat Năsăudului a revenit acasă într-un eveniment deosebit ce a avut loc la Muzeul Grăniceresc Năsăudean. Puţini dintre noi ştiu că Ion Istrate, cercetător ştiinţific principal la Institutul „Sextil Puşcariu” al Academiei Române din Cluj-Napoca este năsăudean. Scriitorul a fost primit pe acordurile colindei, toţi cei prezenţi bucurându-se de atmosfera sărbătorilor de iarnă alături de grupul folk „Armadia”.

Scriitoarea Andreea H. Hedeş a fost prezentă, la Bistriţa, în cadrul unui eveniment în care i-au fost lansate cele mai recente cărţi „Orele aspre” şi „Celei mai frumoase”, precum și lansarea revisei de cultură „Neuma” (nr. 11-12, 2018).

Cea de a doua ediţie a Festivalului Concurs de Obiceiuri şi Tradiţii de Iarnă „Junii Satului” de la Măguri-Răcătău, judeţul Cluj, s-a desfăşurat anul acesta în perioada 8-9 decembrie. Evenimentul, iniţiat şi organizat de Asociaţia „De la lume adunate şi-napoi la lume date” din Cluj-Napoca (preşedinte Daniel Rusu), a fost sprijinit şi în acest an de către Consiliul Judeţean Cluj, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, având ca parteneri Primăria Comunei Măguri-Răcătău şi Căminul Cultural din localitate.

Pe târnațul casei, badea Emil o aștepta pe doamna ce venea încet pe uliță, cu caietul sub braț. Pe scăunel, lelea Erji îl ascultă ,dând din cap. Apoi, se uita spre doamna și aprobă :
-Da, așa o fost mai demult, doamnă dragă…!
 -Eram tânăr, zice badea Emil, de  vreo  șaisprezece  ani. Tata m- o dat să învăț să cânt la cel mai mare muzicant  cu vioara , viorist –  îi ziceam. O cântat el la Cluj  și o câștigat la ceva concurs. Martin îi spunea.

Poezie
Vasile Dâncu: „Un cântec la marginea lumii” – grupaj de poeme (10)
David Dorian: „Poeme” (9)
Ioan Mărginean: „Poeme” (2)
 
Parodii de Lucian Perţa
Ioan Mărginean, „Aş fi putut fi” (2)
David Dorian, „Tablou” (9)
 
Proză
Ion Radu Zăgreanu: „Ultimii ţărani”, „Metoda firului de păr şi securitatea”, „Întinderile albe” (4)
 
Comentarii critice
Elena M. Cîmpan: „Magia poeziei” (4)

Preotul Pamfiliu Grapini (1855-1945) a fost originar din comuna Șanț, jud. Bistrița-Năsăud; aici a păstorit 60 de ani. De-a lungul existenței sale a colaborat la revistele: Vestitorul, Mariana, Revista Bistriței, Voința, Arhiva Someșană, Unirea, Amicul familiei etc. cu: poezii, articole pe teme religioase și de culturalizare a neamului românesc, traduceri (mai cu seamă din clasicii germani: Goethe și Schiller). Vorbea fluent germana și maghiara și a tradus câteva romane din beletristica germană.

E noapte, iarna întârzie iar gândurile zboară ca niște vrăbiuțe
– centenarul –– centenarul –– centenarul –– centenarul –
o ștampilă aplicată peste tot, un logo, un bostan cioplit al mândriei
care nu e niciodată obosită,
în jurul bostanului se învârt întrebările:
Ce am făcut noi să-i merităm pe cei
care acum o sută de ani ne-au lăsat această mostenire?
N-ar trebui, pentru o clipă doar, să coborâm privirea și să roșim,
dacă mai suntem în stare de așa ceva?
N-ar trebui, printre discursuri solemne, diplome și medalii

Iuliu Hossu a fost una dintre personalitățile participante la Marea Adunare națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, care a hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, unde a citit, asemeni alături de alți fruntași români, textul Rezoluției de unire cu Țara.

Câmpie transilvană
Cu cerul în liniştea gândului
Din adâncul izvoarelor tale
Îmi ţes firul cald al cuvântului.
Mereu îndrăgostită
De fiecare uliţă, de fiecare poartă
De acest pământ
Unde macii ard mai viu ca oriunde.
Chiar dacă eşti plecat
Şi-ai dat uitării
Cărările ce-şi culcă chipu-n grâne
Din margine de timp te mai recheamă
Un tresărit de frunză,
Un abur cald de pâine.
Câmpie transilvană
Cu tâmplele spuzite de floare şi de rod
Eşti calea mea de pace şi lumină.