Cultură

Cartea „Poemele Vidului/The Poems of the Void”, de Al. C. Miloş, editată în 2017 la Editura Charmides, ediţie româno-engleză, versiunea engleză aparţinând scriitorului şi traducătorului Zorin Diaconescu, cunoaşte o răspândire planetară.

Cunoscută şi apreciată formaţie corală, la nivel de municipiu, judeţ şi în ţară, membrii Coralei „Andrei Mureşanu” din Bistriţa sunt implicaţi, trup şi suflet, în a susţine concerte specifice, din care nu vor lipsi necesarele şi mobilizatoarele cântece patriotice româneşti în Anul Centenarului Marii Uniri, pe lângă muzica sacră de sorginte bizantină, atât de adorată de creştini, în diferite locaţii şi cu diferite prilejuri, valoroasa formaţie fiind  implicată în activităţile desfăşurate de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, sub a cărui oblăduire îşi desfăşoară activitatea, prin Centru

Președintele Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor Români, Iulian Patca, fiu al județului nostru,  născut în zona de câmpie a Bistriței, a adunat la un loc blocuri grele de judecăți, cu mesaje clădite în spații de sărbătoare a gândului, scrise cu iscusința minții și căldura inimii. Ne-a împrospătat mintea cu volumul de versuri recent scos de la Editura Mega, “De dragul tău”, clădit pe temelia credinței, speranței și iubirii, ca un parfum suav scos din recuzita zeului Eros ce vrea să zboare din flacăra lui Prometeu, spre a descifra alfabetul iubirii.

Ne place să spunem că Năsăudul este orașul Academicienilor și, o facem cu legitimă mândrie, pentru că, aici și-au pus bazele formației lor intelectuale, cei 21 de academicieni, dar înainte de toate, el a fost și rămâne un oraș al școlilor cu nume și renume în istoria învățământului nostru. Despre începuturile învățământului năsăudean și instituțiile sale, ne vorbește într-un stil academic prof.dr.Gheorghe Pleș în monumentalul său studiu istoriografic cu valoare documentară și informațională.

Fără să realizeze, Sorin Lucaci își definește singur felul poeziei pe care o scrie și care îl reprezintă: legenda urbană. Dacă ar mai exista cercul de la Sibiu, cu Doinaș, cu Mistrețul cu colți de argint, Sorin Lucaci s-ar simți bine acolo. Așa, rămâne un alt singur printre poeți, ca altădată Sorescu.

O clipă şi un moment de mare sensibilitate românească, de o frumuseţe şi bucurie aparte, au trăit, cu inima şi sufletul, frumoşii şi harnicii prislopeni care, îmbrăcaţi în frumoase, nepreţuite costume tradiţionale româneşti, scoase din lada de zestre a sufletului şi a conştiinţei românului, cât şi din lada şi cufărul unde păstrează aceste nestemate ale poporului român, făcând un adevărat act patriotic privind identitatea noastră în Europa şi în lume, renăscând un frumos, autentic şi străvechi obicei tradiţional românesc, pe meleagurile cart.

Umanistul român Nicolaus Olahus (1493-1568), s-a născut la Sibiu (după tată a fost din Orăştie, iar după mamă era descendent al lui Iancu de Hunedoara. Erudiţia sa l-au făcut să ajungă la cele mai mari demnităţi în statul maghiar: secretar al regelui, până la dezastrul de la Mohacs (1526), regent al Ungariei şi apoi guvernator al ţării pentru teritoriile neocupate de turci, cardinal şi arhiepiscop de Esztergom. Nu s-a dezis niciodată de originea sa română, dovadă şi numele cu care semna.

 
            Printre admiratorii scrisului bengescian, alături de Eugen Lovinescu, Garabet Ibrăileanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, G. Călinescu (cu referire la „Logodnicul”), Felix Aderca sau Anton Holban, s-a numărat și Liviu Rebreanu. Astfel că nu este întâmplătore caracterizarea autorului lui „Ion” când vine vorba despre scrisul Hortensiei Papadat-Bengescu: „Desigur că mijloacele de realizare ale doamnei Hortensia Papadat-Bengescu sunt surprinzătoare.

          Prins între cele două mari pasiuni, lui M. Maximinian îi este cu atât mai greu să citească decât să scrie (vorba lui Borges) cel puțin din două motive, unul legat de poezie (patru volume) care pretinde timp și sacrificiu, trăiri estetice și căutări de imagini inedite și altul referitor la multele fațete ale preocupărilor acestuia cum ar fi, cea de manager al ziarului Răsunetul” și redactor cultural, plus preocupări asidue de etnologie și folclor.